Mai toate asociaţiile profesionale din domeniul energetic se revoltă faţă de noile reglementări propuse de autorităţile române. Fie sunt nemulţumite de propunerile privind modificările la legislaţia privind promovarea surselor regenerabile de energie, fie de actele normative aprobate fără consultare publică, asociaţiile îşi manifestă nemulţumirile legate, în special, de lipsa de predictibilitate a legislaţiei româneşti. Pe de altă parte, marii consumatori avertizează asupra “capcanelor” propuse de unele asociaţii şi se plâng de preţul final prea mare al electricităţii.
Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) consideră că Hotarârea de Guvern nr. 138/2013 privind adoptarea unor măsuri pentru siguranţa alimentării cu energie electrică produce distorsiuni pe piaţă şi va avea ca efect creşterea preţului la energia electrică, în special pentru consumatorii casnici.
AFEER semnalează, “cu profundă dezamăgire”, că HG 138/2013 nu a fost supusă dezbaterii publice. Mai mult, actul normativ a stârnit reacţii imediate din partea mediului de afaceri, “producătorii de energie – cu excepţia celor vizaţi în HG 138/2013 – criticând dur decizia, lipsită de transparenţă, a Guvernului”. Legea energiei electrice şi a gazelor naturale permite să se acorde, prin Hotărâri de Guvern, în anumite condiţii, acces garantat la reţelele electrice pentru energia produsă în anumite centrale electrice care folosesc combustibili interni, în vederea asigurării siguranţei în alimentarea cu energie electrică. “AFEER nu comentează legalitatea demersului Guvernului, însă critică lipsa de transparenţă de care au dat dovadă autorităţile în promovarea HG 138/2013, ştiut fiind faptul că orice reglementare, lege, strategie trebuie supusă dezbaterii publice”, se mai arată în comunicatul Asociaţiei.
Hotărârea de Guvern face referire la funcţionarea continuă (n.r. – producerea continuă) şi accesul garantat la reţele pentru anumite cantităţi de energie electrică produsă de CE Hunedoara (termocentrala Mintia – Deva) şi CE Oltenia (Turceni, Rovinari, Işalniţa şi Craiova II). “Suntem îngrijoraţi de faptul că funcţionarea şi producerea continuă a energiei electrice, pentru care se garantează accesul ar putea să însemne preluarea în “coşul” reglementat pentru consumatorii casnici a unei cantităţi sporite de electricitate produsă în aceste termocentrale, ceea ce va avea ca efect creşterea preţului final pentru aceşti consumatori”, se mai arată în comunicatul AFEER.
În ceea ce priveşte dispecerizarea cu prioritate a energiei electrice produse de aceste centrale termoelectrice, AFEER consideră că, practic, “prin aceste prevederi, se distorsionează piaţa internă. Pentru a asigura echilibrarea consumului cu producţia, Transelectrica achiziţiona energie electrică de reglaj, în funcţie de “ordinea de merit” (formată pe principiul minimizării costurilor). Prin noile prevederi, Transelectrica va trebui să se abată de la respectiva ordine de merit. De aici şi distorsiunile semnificative în piaţa voluntară de energie si în piaţa de echilibrare”, se mai arată în comunicat. Pe considerentul că se distorsionează preţul pieţei de servicii de sistem, AFEER semnalează o posibilă creştere a tarifelor reglementate ce trebuie plătite de către consumator, prin articolele HG care fac referire la obligaţia CE Oltenia şi CE Hunedoara de a furniza servicii tehnologice de sistem.
“În aceste condiţii, având în vedere că înţelegem necesitatea ca termocentralele pe cărbune să funcţioneze în continuare, dar şi pentru a nu se distorsiona piaţa, AFEER propune ca energia electrică livrată de CE Oltenia şi CE Hunedoara (centrala Mintia) pentru echilibrarea sistemului să fie achiziţionată de Transelectrica la preţul oferit conform «ordinii de merit». Totodată, AFEER consideră utilă stimularea exportului în vederea creşterii veniturilor termocentralelor. În acest scop, propunem eliminarea taxelor de export”, se mai arată în comunicat.
Eolienii “contra-atacă”
Cele mai recente modificări legislative în domeniul energiei propuse şi unele chiar aduse fără o consultare publică de către ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, riscă să compromită întregul an pentru piaţa de energie locală. Modificările anunţate au generat deja o stare generalizată de incertitudine pentru investitori şi de tensiune în rândul producătorilor de energie electrică, după ce la începutul lunii ministrul anunţa un proiect de lege menit să reducă subvenţiile pentru energia regenerabilă. Motivul modificărilor invocat de ministrul Niță a fost acela de a scădea cu 50% preţul pe factură la certificatele verzi.
Respectivul proiect de lege ar urma să producă efecte din 1 iulie, după ce primeşte amendamente în urma dezbaterii publice. Implicit, este de aşteptat ca, teoretic, efectul în factura consumatorilor să se facă simţit tot din vara acestui an. În realitate, lucrurile stau diferit. Intrarea în vigoare a proiectului de OUG este supusă unei condiţii suspensive, care constă în primirea aprobării Comisiei Europene privind schema de susţinere propusă de Guvernul român investitorilor în domeniul energiei regenerabile. “Cu alte cuvinte, OUG nu poate intra în vigoare până când autorităţile române nu primesc acordul oficial şi în scris al Comisiei Europene. Dat fiind că Uniunea Europeană, prin directivele sale agreate şi de România în 2007, promovează şi sprijină producţia de energie electrică din surse regenerabile, este de aşteptat ca eventualul aviz al Comisiei Europene pe acest OUG să vină după luni de zile. Există un precedent: pentru adoptarea legii curente a energiei regenerabile, 220/2008, procesul de examinare şi avizare a Comisiei Europene a durat 20 de luni de la momentul notificării – noiembrie 2009 – până la momentul avizului final al CE – iulie 2011”, se arată într-o informare de presă a Asociaţiei Producătorilor de Energie Eoliană (RWEA).
Acest fapt ar perpetua starea de blocaj de pe piaţa proiectelor de investiţii în energie regenerabilă, instalată deja de la anunţul intenţiilor de modificare făcut de ministrul Niţă. La fel, afectează grav imaginea şi credibilitatea Guvernului, ţinând cont că recenta HG din 3 aprilie, prin care se acordă acces garantat la reţelele electrice naţionale pentru energia electrică produsă de centralele termoelectrice, încalcă Directiva europeană 28/2009 privind promovarea energiei din surse regenerabile. “Schimbând regulile în timpul jocului, statul român nu respectă principiul predictibilităţii legislative în afara cărora un business construit sănătos nu poate exista. Efectele se văd, de altfel, în scăderea investiţiilor străine directe în primele luni ale acestui an şi în tensiunile care perturbă în acest moment întreaga piaţă românească de energie”, se mai arată în document.
Amintim că proiectul de OUG prevede o serie de modificări în Legea 220/2008, printre care şi amânarea, pentru trei ani şi jumătate, începând din 1 iulie 2013, a acordării unui număr de certificate verzi, după cum urmează: un certificat verde pentru energie eoliană şi hidro cu puteri instalate de cel mult 10 MW şi două pentru energie solară. Acestea ar urma să fie recuperate după 2018 în cazul industriei eoliene şi după 2017 pentru celelalte tehnologii.
Nici “solarii” nu văd cu ochi buni noile modificări legislative
Asociaţia Industriei Fotovoltaice din România (RPIA), prin preşedintele ei, Ciprian Glodeanu, se declară revoltată de declaraţiile ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă: “Dacă tot stric tot sistemul energetic din România, merg până la capăt”, se arată într-un comunicat de presă.
“Asociaţia noastră a atras încă de la începutul anului semnalul de alarmă cu privire la intenţia Domnului Ministru Delegat pentru Energie de a elimina tot ceea ce înseamnă energie regenerabilă, în special energia produsă din surse solare în România. De altfel, urmare a declaraţiilor Domnului Ministru Delegat pentru Energie din cursul anului 2013 şi ca efect al unui draft de Ordonanţă de Urgenţă, promovat de acesta, pentru modificarea Legii nr. 220/2008 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energie din surse regenerabile, majoritatea investiţiilor în domeniul energiei regenerabile a fost pusă sub semnul întrebării şi chiar suspendate”, se arată în comunicat.
Conform RPIA, draftul de OUG este extrem de confuz şi încalcă norme fundamentale de drept, inclusiv principii europene, ceea ce ar putea atrage grave consecinţe pentru România, inclusiv plata unor penalităţi ce vor fi suportate de către toţi cetăţenii ţării.
“Am afirmat şi dorim să repetăm că Asociaţia noastră este deschisă
dialogului constructiv pentru identificarea acelor soluţii care să corespundă nevoilor marilor consumatori, consumatorilor individuali, dar şi investitorilor în domeniul energiei regenerabile, care, până în prezent, au investit în România peste 3,5 miliarde euro şi au creat numeroase locuri de muncă. Respingem, însă, orice intenţie de modificare brutală, nesustenabilă şi nejustificată a legislaţiei, dezavuăm lansarea de zvonuri şi drafturi de acte normative neoficiale. Toate acestea ar putea produce un efect de domino, cu impact negativ asupra întregului mediu economic din România. Mesajul Domnului Ministru Delegat pentru Energie a fost preluat în presa străină, iar imaginea României are de suferit încă o dată datorită comunicării defectuoase efectuate de către anumiţi factori politici decidenţi din Romaia. Pe cale de consecinţă, solicităm Primului Ministru al României, Domnul Victor Ponta, cât mai urgent, o intervenţie şi o declaraţie publică cu privire la stabilitatea, transparenţa şi predictibilitatea deciziilor politice privind sistemul energetic românesc în ansamblu şi în domeniul energiei regenerabile în special”, se mai arată în comunicatul RPIA
Marii consumatori avertizează
Grupul de Iniţiativă pentru constituirea Asociaţiei Marilor Consumatori Industriali de Energie avertizează cu privire la capcanele propunerii făcute de Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA), pentru modificarea proiectului de ordonanţă privind sprijinirea energiei verzi.
“Prin invocarea unei scăderi ipotetice a preţului pentru consumatorii captivi, RWEA doreşte păstrarea tuturor privilegiilor pentru producătorii de energie verde, o măsură care ar creşte preţul electricităţii pentru populaţie şi pentru toţi ceilalţi consumatori şi, de asemenea, ar putea pune în pericol siguranţa sistemului energetic naţional”, se arată într-un alt comunicat de presă.
Conform acestuia, din cauza specificului de producţie, companiile din sectorul de energie eoliană nu pot, din punct de vedere tehnic, să livreze electricitate la un nivel constant, cu atât mai puţin pentru un consum profilat, aşa cum este cel de pe piaţa reglementată. Aceasta se transpune în costuri mai mari cu alimentarea cu electricitate şi într-o presiune mai mare pe termocentrale. De exemplu, pe 16 aprilie, la ora 16:39, producţia de energie eoliană în sistem a atins vârful zilei – 1.796 MW – în acelaşi moment în care se intra în golul de zi pentru consum. Pe 17 aprilie, la ora 8:39, în momentul în care s-a ajuns la vârful de consum, furnizarea de energie eoliană a scăzut la 816 MW.
“Aceste inconsecvenţe în furnizare reprezintă costuri mai mari cu electricitatea, deoarece diferenţa pe care furnizorii de energie eoliană nu o pot acoperi, trebuie livrată de termocentrale. Ca urmare, factura finală a consumatorilor casnici şi a micilor consumatori va rămâne aceeaşi, în cel mai bun caz, sau ar putea să crească în funcţie de condiţiile meteo”, se mai arată în comunicat. În plus faţă de costurile mai mari pentru întregul sistem energetic, propunerea înaintată de RWEA se aplică pe termen scurt, deoarece, începând cu 2014, piaţa reglementată se va diminua, iar din 2017-2018 va dispărea şi toţi consumatorii vor avea acces la piaţa liberă, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene.
“De asemenea, producătorii de energie eoliană îşi vor păstra toate privilegiile, inclusiv preţul certificatelor verzi, numărul certificatelor verzi pe MWh produs, dar vor avea şi garanţia că vor vinde toată energia pe care o produc la un preţ fix, indiferent de evoluţia pieţei. Acest lucru va avea un impact direct nu numai asupra consumatorilor captivi pe care ar fi dispuşi să îi ajute, dar şi asupra întregii pieţe de energie din România şi ar putea afecta eforturile autorităţilor de a creşte eficienţa termocentralelor. Astfel, toată energia mai scumpă va ajunge exclusiv pe piaţa liberă (OPCOM), rezultând preţuri mai mari pentru toţi consumatorii care cumpără de aici. De asemenea, consumatorii vor trebui să plătească mai mult, pentru un număr mai mare de certificate verzi. Toate aceste măsuri au un impact direct şi imediat asupra tuturor consumatorilor industriali, care trebuie să plătească dublu fiecare MWh, din cauza taxelor incluse în preţul final. Prin urmare, ei vor deveni mai puţin competitivi pe pieţele internaţionale şi vor fi forţaţi să îşi reducă activitatea sau chiar să închidă operaţiunile din România”, se mai arată în comunicat.
Grupul de iniţiativă pentru constituirea Asociaţiei Marilor Consumatori de Energie include cei mai mari consumatori de energie din România. Printre aceste companii se numără Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, care au un consum de energie de aproximativ 10% din totalul produs în România. Aceste companii sunt angajatori direcţi pentru peste 10.000 de oameni şi sunt indirect responsabile pentru alte 50.000 de locuri de muncă ale companiilor contractoare. Membrii fondatori plătesc anual peste 100 de milioane de euro la bugetul de stat şi la bugetele locale, au exporturi cumulate de peste un miliard de euro şi au realizat investiţii care depăşesc un miliard de euro în România, având strategii de dezvoltare pe termen lung pentru operaţiunile locale.
