Prețul certificatelor de carbon se apropie vertiginos de 40 euro, ceea ce conduce și la creșterea prețului energiei electrice. La un preț de 40 euro/certificat, cel mai mare producător intern de energie pe bază de cărbune, Complexul Energetic (CE) Oltenia (CEO) ar putea ajunge să plătească circa 400 milioane de euro pentru achiziționarea acestor certificate.
Certificatele de emisii de gaze de efect de seră, denumite generic certificate de carbon sau certificate de CO2, sunt drepturi tranzactionabile, reprezentând o tonă de dioxid de carbon ne-emisă. Certificatele de carbon la nivelul EU ETS (European Union Emissions Trading System) provin din alocările anuale pe care Comisia Europeană le împarte țărilor, respectiv instalațiilor EU ETS. EU ETS este schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, un mecanism destinat reducerii emsiilor de gaze cu efect de seră, aplicat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, care se bazează pe principiul „limitare – tranzacţionare”. Pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice, pe care le resimţim cu toţii (de la veri extrem de toride, la ierni siberiene, de la uragane, la inundaţii şi secetă), la nivel mondial s-au semnat mai multe acorduri ce limitează aceste emisii, precum cel de la Kyoto (1997) sau, mai recent, cel de la Paris (2015). Uniunea Europeană, în baza acestor acorduri, a instituit o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. EU ETS a fost introdusă prin Directiva 2003/87 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră. Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (EUA – European Union Allowance) sunt titluri ce conferă unei instalaţii dreptul de a emite o tonă de CO2 echivalent.
Reamintim, o termocentrală pe cărbune trebuie să achiziţioneze un certificat CO2 pentru fiecare megawattoră (MWh) produs, iar o termocentrală pe gaze – aproximativ 1 certificat CO2 pentru fiecare 2 MWh produşi.
Pe bursa EEX (European Energy Exchange), prețul unui certificat a ajuns ieri la 38,62 euro. Și aceasta după ce, în anul 2017, prețul unui certificat nu depășea 7 euro. EEX, cu sediul la Leipzig, este bursa europeană pe care au loc şi tranzacţii cu certificate de carbon şi pe care inclusiv statul român îşi vinde drepturile de emisii.
Complexul Energetic Oltenia, cu un picior în groapă
Cea mai afectată companie din România este Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător intern pe bază de cărbune. Potrivit ultimelor date ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), aferente lunii noiembrie 2020, CE Oltenia avea o cotă pe piața producerii de energie electrică de aproximativ 17,5%. Ceea ce înseamnă că, la o producție totală de circa 55 TWh, cota CEO ar fi de aproximativ 10 TWh produși în anul 2020. Astfel, CE Oltenia ar trebui să achiziționeze, până la sfârșitul lunii aprilie 2021, 10 milioane de certificate, aferente producției de anul trecut, adică să cheltuie aproape 400 milioane de euro. Și aceasta doar dacă prețul certificatelor CO2 nu depășește 40 euro! De obicei, cu cât se apropie momentul în care poluatorii trebuie să demonstreze că dețin aceste certificate (sfârșitul lunii aprilie anul curent pentru anul anterior), prețul certificatelor de carbon crește și mai mult. De remarcat, dacă nu sunt achiziționate până la termenul limită, poluatorii plătesc o penalitate de 100 euro pentru fiecare certificat neachiziționat. Și, oricum, trebuie să achiziționeze și certificatele!
Nu credem că CE Oltenia a avut bani să cumpere prea multe certificate din timp! Mai ales că nici prețul n-a fost prea mic! Anul trecut, când s-a oprit producția în multe companii din cauza pandemiei de coronavirus, prețul certificatelor a coborât până la aproximativ 15 euro, dar pe o perioadă extrem de mică. În rest, prețul unui certificat a variat între 25 și 30 euro.
În 2020, pentru a achiziționa certificatele aferente anului 2019, CE Oltenia a beneficiat de un împrumut temporar de la stat, în valoare de 251 milioane de euro.
Având în vedere că nu mai poate continua așa, Complexul Energetic Oltenia a venit cu un Plan de restructurare, ce prevede investiții în unități noi de producție cu o capacitate instalată cumulată de circa 2.000 MW. Astfel, se are în vedere construcția a 8 parcuri fotovoltaice la Turceni, Rovinari și Ișalnița (cu o capacitate instalată totală de 700 MW), precum și dezvoltarea de capacități noi pe gaze naturale cu o capacitate instalată totală de 1.300 MW, la Turceni și Ișalnița.
La jumătatea lunii noiembrie, Guvernul a anunțat că a aprobat un memorandum prin care acordă Complexului Energetic Oltenia un ajutor de stat pentru restructurare în valoare de 1,326 miliarde de euro în perioada 2021-2025, dar care are nevoie de acceptul Comisiei Europene (CE).
CE a transmis zilele trecute că are îndoieli că planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia respectă toate condițiile necesare pentru a fi adoptat și de aceea deschide o investigație aprofundată a acestui Plan.
Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autoritățile române Complexului Energetic Oltenia SA („CE Oltenia”) sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate, se arată într-un comunicat al Comisiei.
”CE Oltenia, un producător român de energie electrică pe bază de lignit deținut majoritar de stat, se confruntă cu dificultăți financiare. Ca urmare a unui ajutor temporar pentru salvare acordat de România societății, după ce a fost aprobat de Comisie în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat în februarie 2020 (n.r. – cel în valoare de 251 milioane euro), România a notificat Comisiei, la 4 decembrie 2020, un plan de restructurare a societății CE Oltenia. Planul de restructurare prevede un sprijin de aproximativ 2 miliarde EUR (9,93 miliarde RON) pentru CE Oltenia, din care 1,33 miliarde EUR (6,48 miliarde RON) reprezintă sprijin public din partea statului român, sub formă de granturi și de împrumuturi (inclusiv împrumutul pentru salvare în valoare de 251 de milioane EUR pe care CE Oltenia nu l-a rambursat). Suma rămasă ar urma să fie acoperită din fondurile UE, mai precis dintr-un grant acordat prin Fondul pentru modernizare, pentru care România ar urma să solicite finanțare”, se arată în comunicatul Bruxellesului.
De remarcat, o astfel de investigație durează minim câteva luni, ceea ce înseamnă că, practic, se exclude ca, până în luna aprilie, să se finalizeze investigația Comisiei Europene. În aceste condiții, nu se știe cu ce bani va achiziționa CE Oltenia certificatele CO2! Iar, dacă nu le achiziționează până la sfârșitul lunii aprilie, oricum trebuie să le cumpere după aceea, dar să și plătească penalitatea de 100 euro/certificat neachiziționat. La 10 milioane de certificate neachiziționate (aferente unei producții de 10 TWh), CEO ar trebui să plătească un miliard de euro penalitate!
Complexul Energetic Oltenia împarte cu Nuclearelectrica (operatorul centralei atomice de la Cernavodă) locurile 2 și 3 pe piaţa locală a energiei electrice, având o cotă de piaţă de aproxima 17% și grupează centralele pe lignit Rovinari, Turceni, Ișalnița și Craiova 2, împreună cu 11 cariere de cărbune.
