”Facem un nou apel la responsabilitate și seriozitate în abordarea strategiei de răspuns față de problemele din piața energiei și în privința identificării surselor de finanțare pentru angajamentele asumate de Guvern prin legislația curentă”, se arată într-o postare pe facebook a Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).
”Situația este critică, mult prea serioasă și afectează în mod direct continuitatea serviciului de distribuție și furnizare”, se mai arată în postare.
Cifrele privind necesarul bugetar pentru acoperirea diferențelor de plafon la prețul energiei variază, în aceste zile, de la un scenariu inițial de 40 de miliarde de lei, estimarea ANRE in iunie a.c., la 31 miliarde de lei, cifră comunicată de Ministerul Energiei către Ministerul Finanțelor, apoi 20 de miliarde sau 16 mililiarde de lei, comunicate astăzi (n.r. – ieri).
”Din păcate nu vedem transparența în realizarea acestor calcule al căror rezultat este atât de diferit în numai cîteva saptamani, fără nicio explicatie, nicio clarificare pentru perioada acoperită (perioada la care se va face decontarea), nici scenariile de lucru considerate nu sunt clare”, mai arată energeticienii.
”Reiterăm că, în condițiile actuale ale pieței engros de energie, unde vedem creșteri abrupte de preț în ultimele luni și pe baza legislației în vigoare (menținerea nivelului de plafoane și a numărului de beneficiari), estimările pentru perioada aprilie – decembrie 2022, de peste 40 de miliarde de lei, sunt mai degrabă în creștere, conform evoluției din piață, nu în scădere. Credem că este nevoie de o colaborare autentică între autorități și industrie, de analiza comună a unor date transparente și clare, de corelarea măsurilor cu sursele de finanțare și de asumare”, se mai arată în postare.
Reamintim, în aceste zile se lucrează la modificări la OUG 27/2022 privind compensarea/plafonarea facturilor la energie electrică și gaze naturale.
Statul român ar putea să cheltuiască maxim 20 miliarde de lei. Mai exact, 20 de miliarde în plus față de ceea ce încasează (care ar reprezenta aproximativ 1,45% din PIB, în condițiile în care România, aflată în procedură de deficit excesiv, s-a angajat la un deficit bugetar de 6,2% din PIB). Potrivit unor calcule, la prețul din prezent al energiei electrice, gazelor naturale și carburanților, din supra-taxele actuale, dividende și impozitele pe profit, la buget s-ar strânge circa 43 miliarde de lei. Dacă prețurile continuă să crească, va crește, invarial, și suma încasată de buget.
Totuși, compensarea/plafonarea, la prețurile aferente lunii mai 2022, ajungea, pentru întreaga perioadă de aplicare a schemei de ajutor (aprilie 2022 – martie 2023), la circa 48 miliarde de lei. Cum, în luna mai, de exemplu, prețul mediu al energiei electrice pe piața spot (care înseamnă circa 50% din piața de electricitate) era, potrivit Opcom, de aproximativ 1000 de lei/MWh, în iulie a ajuns la 1.850 lei/MWh, iar pentru 26 august este de peste 3.600 lei/MWh, evident că efortul bugetar va depăși 48 miliarde de lei!
Sigur, Ministerul Finanțelor ar dori ca, din supra-taxe și celelalte încasări de la companiile energetice, să acopere întreaga sumă destinată comensării/plafonării. De aceea, în prezent se discută ca, pe lângă producători, furnizorii și traderii de energie electrică și gaze naturale să plătească o suprataxă asupra veniturilor.
De aceea insistăm în continuare ca specialiștii din domeniul energetic, de la producători, la furnizori, dar și consumatori, să fie consultați! Specialiștii din ministere, din ANRE sau alte instituții ale statului, deși bine intenționați, pentru că unii dintre ei n-au lucrat în viața lor nicio oră în privat, nu au cum să înțeleagă ce efecte au în economia reală deciziile pe care le iau! Privații nu sunt ”paria societății”! Privații sunt partenerii statului! Iar statul trebuie să se folosească de experiența și expertiza lor! Doar așa avem o șansă să trecem mai ușor peste crize!
