Costurile de producţie a electricităţii la Hidroelectrica aproape se dublează din cauza apei. Cel puţin la Porţile de Fier, unde costurile de producţie sunt de circa 42 lei/MWh, la această sumă adaugându-se plata apei uzinate, de 33 lei/MWh, bani ce se duc în conturile Administraţiei Naţionale ,,Apele Române”. Conform specialiştilor, dacă debitul Dunării depăşeşete 6.500 – 7.000 m/s, este mai rentabil “să închizi” Porţile de Fier II, pentru că plata apei “bagă” hidrocentrala pe pierderi!
De altfel, costurile cu apa, care, din anul 2010 până în prezent, s-au majorat de la 0,21 lei/1000 mc, la 1,1 lei/1000 mc reprezintă unul dintre motivele invocate de Remus Borza, reprezentantul EuroInsol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, în raportul privind cauzele care au dus Hidroelectrica în insolvenţă.
Pe de altă parte, nici seceta nu face bine companiei.
Hidroelectrica va finaliza anul 2012 cu pierderi de 100 milioane euro, din cauza secetei, a spus Remus Borza, cu prilejul inaugurării lucrărilor de retehnologizare a ecluzei de la Porţile de Fier I.
“Pierderile estimate pentru Hidroelectrica în 2012 se ridică la aproximativ 100 milioane euro. În 2012 producţia va înregistra un minim istoric, de 12 TW, din cauza secetei, faţă de estimarea de 15,6 TW. În primele şase luni ale anului 2012, pierderile s-au ridicat la 60 milioane euro. Anul 2012 este al doilea an extrem de secetos“, a afirmat Borza.
De asemenea, administratorul judiciar a adăugat că veniturile companiei cu scăzut cu 800 milioane lei în 2012 şi că rezultatele pentru anul 2012 au fost reevaluate.
Hidroelectrica a realizat investiţii de 3,5 miliarde euro, în perioada 2002 – 2012, iar capacitatea nouă instalată este de 150 MW, potrivit reprezentantului EuroInsol.
“Hidroelectrica a investit şi a cheltuit sume considerabile pentru proiecte care nu au avut ca obiect principal componenta energetică. Astfel, a realizat investiţii de 3,5 miliarde euro, în perioada 2002 – 2012, iar capacitatea nouă instalată este de 150 MW“, a adăugat Borza.
Ministerul Economiei dator la Hidroelectrica
Un astfel de proiect este şi cel reprezentat de ecluza de la Porţile de Fier. Aceasta a fost repusă sâmbătă în funcţiune, după ce, aproape timp de un an şi jumătate, a fost închisă pentru efectuarea ultimei etape a lucrărilor de reabilitare. Remus Borza a declarat că ecluza românească va funcţiona din acest moment la parametrii europeni şi că investiţiile au fost finanţate doar din bugetul propriu al societăţii, urmând ca, în perioada următoare, şi Guvernul să contribuie pentru acoperirea cheltuielilor.
“Ministerul Economiei trebuia să participe la proiectul retehnologizării ecluzei de la Porţile de Fier I cu 30 milioane euro. Însă, s-ar putea ca cel mai deştept băiat dintre băieţii deştepţi să fie statul român. După anul 2000 s-a pus problema reabilitării obiectivului, în 2004 s-au aprobat indicatorii tehnico financiari. Cu suma de 147 milioane lei trebuia să vină statul ulterior. Dar numai Hidroelectrica a venit cu banii. Statul a înţeles doar să ceară bani de la Hidroelectrica pentru diverse investiţii, la care componenta energetică era secundară, principalii beneficiari fiind Ministerul Transporturilor, Administraţia Naţională Apele Române, spre exemplu pentru lucrări de irigare în Gorj, în Dolj sau consolidări de maluri. Sunt cinci investiţii, în valoare totală de un miliard de euro”, a explicat Remus Borza.
EuroInsol a transmis o solicitare Ministerul Economiei pentru plata sumei de 30 milioane euro, cu care s-a angajat să contribuie la retehnologizarea ecluzei Porţile de Fier I. “În 19 septembrie 2012 am transmis o cerere către Ministerul Economiei pentru a veni cu banii necesari pentru lucrările Hidroelectrica, în condiţiile în care trebuia să participe la investiţie, potrivit unei hotărâri de Guvern în acest sens. Dar MECMA are de luat dividende, trebuie să dea 147 milioane lei, probabil se va face o compensare”, a afirmat Remus Borza.
Investiţia totală în retehnologizarea ecluzei Porţile de Fier I s-a ridicat la 63 milioane euro.
Hidroelectrica în justiţie cu “băieţii deştepţi”
Companiile Alpiq RomIndustries şi Alpiq RomEnergie nu au nicio şansă să câştige pe argumente juridice procesele în care solicită instanţei anularea procedurii de insolvenţă la Hidroelectrica.
„Pe lege, pe argumente juridice, băieţii deştepţi nu au nicio şansă să li se accepte recursul, dar în justiţie este posibil orice. Curtea de Apel trebuie să îşi asume decizia pe care o va lua”, a declarat Remus Borza.
Reamintim, Hidroelectrica este în insolvenţă din 20 iunie. Una dintre cauzele care au determinat intrarea în insolvenţă este reprezentată de contractele cu traderii de energiei, aşa-zişii „băieţi deştepţi”. Traderii cumpărau electricitatea de la Hidroelectrica la preţuri reduse şi o revindeau la tarife mult mai mari pe piaţă.
Borza a adăugat că insolvenţa decurge foarte bine, iar decizia de intrare în această procedură a Hidroelectrica a fost anunţată la cel mai înalt nivel.
Euro Insol a denunţat, în ultimele luni, mai multe contracte de achiziţie a energiei de la Hidroelectrica, unele dintre aceste acorduri fiind încheiate până în 2018. Potrivit lui Borza, „băieţii deştepţi” cer în instanţă beneficii pentru viitor, adică veniturile pe care le-ar fi avut în perioada 2012-2018, dacă acordurile lor cu Hidroelectrica nu ar fi fost denunţate.
Contastaţiile depuse de companiile Alpiq RomIndustries şi Alpiq RomEnergie, din grupul elveţian Alpiq, ar fi depuse ilegal, aceste două societăţi neavând calitatea de creditori ai Hidroelectrica, a mai spus Borza.
„Alpiq-urile au depus ilegal aceste contestaţii, pentru că, potrivit legii, doar creditorii pot cere asta. Or, cele două firme nu au fost acceptate la masa credală. Judecătorul nu a acceptat o serie de dovezi depuse de noi, dar, în schimb, a acceptat de la Alpiq-uri inclusiv articole din ziare drept probe. Asta ne-a pus p gânduri”, a spus Borza.
El a adăugat că se aştepta ca traderii de energie să depună recurs la decizia Euro Insol de a le denunţa contractele cu Hidroelectrica, dar are aşteptări şi de la judecători să aplice obiectiv legea.
Borza a precizat că, dacă instanţa va accepta recurdurile depuse de cele două firme, toate denunţările de contracte ar fi nule, iar Hidroelectrica va fi nevoită să reia toate contractele directe de vânzare a energie. El a mai spus că intenţionează să solicite „băieţilor deştepţi” în instanţă plata diferenţei între preţul la care au cumpărat în perioada 2009-2012 energia de la Hidroelectrica şi veniturile pe care le-au obţinut din vânzarea ei.
Risc de faliment
Remus Borza a spus, la termenul de judecată, că admiterea recursului declarat de cele două societăţi comerciale şi organizaţia sindicală Hidrosind la decizia de insolvenţă a Hidroelectrica ar duce la falimentul companiei şi, implicit, România „ar rămâne în beznă”.
„Dacă astăzi, într-un exerciţiu de imaginaţie, se admite – deşi ar fi o mare nedreptate şi o mare eroare judiciară, ar fi un act iresponsabil şi criminal din partea oricărui judecător – recursul, asta înseamnă că se anulează sentinţa de deschidere a procedurii de la Hidroelectrica. Care sunt consecinţele? Repunerea tuturor părţilor în situaţia anterioară. Reactivarea celor zece contracte bilaterale de livrare directă la preţuri subvenţionate către cei zece „băieţi deştepţi»”, a spus Remus Borza.
El a explicat că totalul obligaţiilor contractuale ale Hidroelectrica la data de 20 iulie 2012 însemnau 19,8 terrawaţioră(TWh) , însă, din cauza secetei prelungite, Hidroelectrica nu poate produce în 2012 mai mult de 12 TWh, ceea ce reprezintă un minim istoric.
„Diferenţa de la 12 la aproape 20 TWh o luăm de pe piaţa liberă, la un preţ de 300-400 de lei/MWh, ca să o revindem în pierdere, la 130 de lei/MWh băieţilor deştepţi, respectiv la 71 de lei pe piaţa reglementată. Ar însemna un efort financiar colosal pentru Hidroelectrica, pe care nu l-ar putea susţine şi ar însemna falimentul companiei”, a susţinut Borza.
„Va dispărea un agent economic, care are monopol pe piaţa serviciilor tehnologice de sistem – Hidroelectrica furnizează 80% din serviciile tehnologice de sistem – care presupune reglarea secundară şi terţiară a tensiunii. Fără Hidroelectrica, România rămâne la propriu în beznă. Putem vorbi de trei centrale nucleare ca cea de la Cernavodă, că fără acel operator care să regleze tensiunea în sistem, România – şi industrie şi populaţie – stă la lumânare”, a afirmat Remus Borza.
Administratorul judiciar al Hidroelectrica a declarat că trecerea administrării Hidroelectrica către Euroinsol a fost recunoscută de 99,98% dintre creditorii companiei, care au recunoscut starea de insolvenţă a Hidroelectrica.
„Cum se cheamă a fi o societate care, la data de 20 iulie, înregistrează datorii de un miliard de euro? Cum se cheamă a fi o societate care, la 31 decembrie 2011, înregistrează o pierdere de 124 de milioane de lei? Cum se cheamă o societate care, pe primele şase luni din 2012, înregistrează o pierdere de 202 milioane de lei? Se cheamă a fi în insolvenţă”, a spus Remus Borza.
El a acuzat cele două Alpiq-uri, care au formulat recurs la decizia Tribunalului Bucureşti de declarare a insolvenţei Hidroelectrica, că nu doresc decât alte contracte privilegiate cu această companie.
“Doar în perioada 2006-2012, cele două societăţi, Alpiq Romenergie şi Alpiq Romindustries, au prejudiciat Hidroelectrica cu 850 de milioane de lei. Vorbim de 240 de milioane de euro, la cursul din 2006-2012. Sigur că în continuare vor acelaşi lucru: o altă ţeapă, un alt tun, o altă gaură pe următorii şase ani, 2012-2018. Nu se mai poate ca Hidroelectrica să susţină astfel de pietre de moară”, a mis spus Borza.
Acesta a precizat că cele două societăţi au formulat nu mai puţin de patru cereri de strămutare a procesului privind insolvenţa Hidroelectrica, de la Tribunalul Bucureşti la alte tribunale din ţară, pentru a avea mai multe şanse de a anula demararea procedurii de insolvenţă.
CAB a judecat joi recursul SC Alpiq Romenergie SRL, SC Alpiq Romindustries SRL şi al sindicatului Hidrosind la decizia Tribunalului Bucureşti, care a hotărât reorganizarea Hidroelectrica şi demararea procedurii insolvenţei. Judecătorii au anunţat că vor amâna pronunţarea în acest dosar cu o săptămână, adică pentru 11 octombrie.
Instanţa a respins două excepţii invocate de reprezentanţii administratorului judiciar al Hidroelectrica, excepţia inadmisibilităţii recursului şi cea a lipsei calităţii procesuale active a recurenţilor.
Reprezentanţii SC Alpiq Romenergie şi SC Alpiq Romindustries au susţinut în instanţă că Hidroelectrica era pe profit în momentul declarării procedurii de insolvenţă, iar, ulterior demarării acestei proceduri, s-a emis un alt document, în care s-au luat în calcul debite pe 30 de ani.
