Datoria externă a României, la sfârșitul lunii noiembrie 2024, depășise 200 miliarde de euro, potrivit unui comunicat de presă al Băncii Naționale a României (BNR). România a avut și cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană.
În perioada ianuarie – noiembrie 2024, datoria externă totală a crescut cu 19,215 miliarde euro, până la 202,454 miliarde euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 153,734 miliarde euro la 30 noiembrie 2024 (75,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 12,2% faţă de 31 decembrie 2023, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 48,720 miliarde euro (24,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 5,4% faţă de aceeaşi perioadă de referinţă.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,8% în luna noiembrie 2024, comparativ cu 16,7% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 noiembrie 2024 a fost de 5,7 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2024, a fost de 102%, comparativ cu 99,7% la 31 decembrie 2023.
Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 26,301 miliarde de euro, în perioada ianuarie – noiembrie 2024, comparativ cu 19,770 miliarde euro în primele 11 luni din 2023, potrivit datelor Băncii Centrale.
În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3,824 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,766 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 1,056 miliarde euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 115 milioane euro.
Deficitul contului curent se poate finanța doar prin două modalități: prin investiții străine directe sau prin îmrumuturi. Din păcate, investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat doar 5,852 miliarde euro (comparativ cu 6,611 miliarde euro în perioada ianuarie – noiembrie 2023), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 4,720 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,132 miliarde euro.
În aceste condiții, ale unor investiții străine foarte reduse, evident că s-au majorat împrumuturile!
Recorduri negative pentru România
Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 106 miliarde de euro (2,4% din PIB) în trimestrul trei din 2024, după un plus de 136,2 miliarde de euro (3,1% din PIB) în precedentele trei luni şi un surplus de 99,4 miliarde de euro (2,3% din PIB) în trimestrul trei din 2023, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În trimestrul trei al anului trecut, 19 state membre UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (53,8 miliarde de euro), Ţările de Jos (26,7 miliarde de euro), Irlanda (23 miliarde de euro), Spania (15,7 miliarde de euro), Danemarca (14,9 miliarde de euro), Italia (10,5 miliarde de euro) şi Suedia (8,2 miliarde de euro), în timp ce alte şapte ţări membre, printre care şi România, au înregistrat deficit de cont curent, iar un stat membru – Cipru – a fost în echilibru.
În trimestrul trei din 2024, ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 9 miliarde de euro, de la minus 7,7 miliarde de euro în trimestrul doi din 2024), Polonia (minus 4,3 miliarde de euro) şi Belgia (minus 1,6 miliarde de euro).
În trimestrul trei din 2024, UE a înregistrat excedente de cont curent pe relaţia cu Marea Britanie (68,7 miliarde de euro), SUA (33,2 miliarde de euro), Elveţia (23,5 miliarde de euro), Canada (11,6 miliarde de euro), Hong Kong (9,7 miliarde de euro), Brazilia (8,9 miliarde de euro), centrele financiare offshore (6,1 miliarde de euro), Japonia (6,1 miliarde de euro) şi Rusia (1,5 miliarde de euro).
Deficite au fost pe relaţia cu China (minus 49,1 miliarde de euro) şi India (minus 0,6 miliarde de euro).