Cotația barilului de petrol a scăzut după ce Iranul și statele din Grupul “5 plus 1“ (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța și Germania) au ajuns la un acord privind programul nuclear iranian, acord ce va duce la creșterea ofertei de petrol iranian pe piața mondială, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Astfel, în principiu, în curând, în circa două săptămâni, ieftinirea ar trebui să se vadă şi “la pompele” din România.
Iranul a acceptat să restrângă programul în domeniul energiei nucleare în schimbul relaxării sancţiunilor occidentale. Anunțul referitor la acest acord a dus la scăderea cu 1,35 de dolari (2,3%) a cotației barilului de țiței Brent, până la 56,50 dolari, în timp ce cotația pentru US crude a scăzut cu 1,05 dolari, până la 51,55 dolari.
Sancţiunile, aplicate din 2012, au redus exporturile de petrol ale Iranului cu aproape 50%, astfel că veniturile din vânzările de ţiţei au atins, în 2014, cel mai redus nivel din ultimii nouă ani.
Potrivit unor analiști intervievați de Reuters, ridicarea sancțiunilor va permite Iranului să-și majoreze exporturile de petrol cu 60%, în decurs de un an. 12 dintre cei 25 de analiști intervievați de Reuters cred că producția de petrol a Iranului va crește cu 250.000 de barili pe zi în primele șase luni, în timp ce alți opt se așteaptă la o creștere de până la 500.000 de barili pe zi.
“Sancțiunile au afectat producția de petrol a Iranului, reducând la jumătate exporturile și limitând dezvoltarea de noi proiecte. Perspectiva ridicării acestor sancțiuni este o veste bună, deoarece schimburile comerciale externe și investițiile vor permite Iranului să scadă costul producției“, a declarat Sarosh Zaiwalla, avocat specializat pe sancțiunile internaționale.
Băncile Goldman Sachs şi Barclays au estimat, înainte de acord, că Iranul va avea nevoie de 6-12 luni să crească producţia de petrol cu circa 500.000 de barili pe zi. Ministrul iranian al Petrolului, Bijan Namdar Zanganeh, a declarat, în luna mai, că producţia de petrol a ţării ar putea creşte, în următoarele şapte luni, cu 1 milion de barili pe zi.
Vestea referitoare la ridicarea sancțiunilor internaționale impuse Iranului, țară ale cărei rezerve de petrol se situează pe locul patru la nivel mondial, a afectat și monedele altor state producătoare de petrol. Coroana norvegiană s-a depreciat cu 0,3%, până la 8,11 coroane pentru un dolar, în timp ce dolarul canadian s-a depreciat cu 0,4% în raport cu dolarul SUA.
Moneda naţională a Rusiei, rubla, a ajuns la schimb valutar de 57,01 pentru un dolar american şi 62,8 pentru un euro. Banca Centrală a Rusiei susţine că efectul asupra rublei va fi limitat, atât timp cât majoritatea jucătorilor din piaţă au inclus deja factorul Iran ca o variabilă în previziunile anterioare.
În prezent, producția mondială de petrol devansează cererea, după o creștere explozivă a producției de petrol de șist în SUA, cumulată cu decizia Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de a nu își reduce plafonul de producție.
Reamintim, în ultimul an, preţurile petrolului au scăzut la jumătate, pe fondul strategiei OPEC, în frunte cu Arabia Saudită, de creştere a producţiei peste plafonul oficial, în încercarea de păstrare a cotei de piaţă în faţa producătorilor din afara organizaţiei. Astfel, dacă în luna iunie 2014, media “coşului“ de ţiţei al OPEC era de aproximativ 108 dolari/baril, la mijlocul lunii iulie 2015 a ajuns la circa 54 dolari/baril. Producţia record de petrol a Statelor Unite şi a altor membri importanţi ai OPEC face ca Iranul să revină pe o piaţă care trece prin cea mai lungă perioadă de supraofertă din ultimele decenii.
Potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), oferta va depăşi cererea, în medie, cu 800.000 de barili pe zi, în al doilea semestru al anului, dacă OPEC va continua să producă la nivelul actual. Stocurile de petrol ale ţărilor industrializate înregistrează cel mai ridicat surplus faţă de media sezonieră din ultimii şase ani, arată datele Agenţiei.
