Criteriile de performanță ale membrilor Consiliului de Administrație al Exploatare Sistem Zonal Prahova SA (ESZ Prahova) vor fi modificate, urmând a fi orientate către performanță financiară. Evoluția evenimentelor de la sfârșitul anului trecut, când compania a lăsat fără apă potabilă peste 100.000 de oameni din Parhova și Dâmbovița, ar fi făcut ca aceste criterii să rămână concentrate pe performanța nefinanciară. Dar, se pare că acest lucru s-a uitat. În schimb, Consiliul de Administrație al ESZ Prahova a rămas cu 7 administratori, chiar dacă legislația a impus reducerea numărului acestora.
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), în calitate de acționar unic al Exploatare Sistem Zonal Prahova SA, prin Adunarea Generală a Acționarilor, propune către AMEPIP modificarea coeficienților de pondere aferenți indicatorilor-cheie de performanță pentru membrii Consiliului de Administrație al ESZ Prahova, pentru mandatul 2025–2029, se arată într-o comunicare a ANAR.
„Demersul are ca obiectiv consolidarea criteriilor de performanță economică și operațională, printr-o evaluare mai clar orientată către eficiență financiară, continuitatea serviciilor publice și buna administrare a resurselor de apă”, se precizează în comunicare.
Membrii Consiliului de Administrație al ESZ Prahova au fost numiți în urma unui proces de selecție derulat în baza OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă, mandatul fiind de 4 ani. Au fost stabiliți și indicatori de performanță, 25% având pondere cei financiari și restul de 75% indicatorii nefinanciari. O variantă extrem de favorabilă administratorilor.
„Propunerea Administrației Naționale „Apele Române” vizează reașezarea acestor ponderi, astfel încât indicatorii financiari să reprezinte 60% din evaluare, iar indicatorii nefinanciari 40%”, susține comunicatul. Potrivit acestuia, cea mai importantă modificare propusă privește creșterea ponderii indicatorului referitor la rata de creștere anuală a profitului, de la 5%, cât este în prezent, la 15%. „Această ajustare reflectă necesitatea unei orientări mai ferme către performanță economică, sustenabilitate financiară și utilizarea eficientă a resurselor societății”, se precizează în document.
Pe de altă parte, în categoria indicatorilor nefinanciari aferenți serviciilor publice, ANAR propune creșterea ponderii indicatorului privind gradul de asigurare a livrărilor de apă către clienți și diminuarea nivelului total al pierderilor de apă la 30%. „Prin această modificare, accentul este pus pe calitatea serviciului public, siguranța alimentării cu apă și reducerea pierderilor din sistem”, susține ANAR.
În ceea ce privește indicatorul de performanță nefinanciară privind guvernanța corporativă, Administrația Națională „Apele Române” propune reducerea ponderii acestuia de la 25% la 4%. Acest indicator include, între altele, numărul reuniunilor CA organizate anual.
Prin această propunere, Administrația Națională „Apele Române” urmărește o evaluare mai aplicată a conducerii societății, în care rezultatele economice, continuitatea serviciilor și reducerea pierderilor de apă să aibă o pondere corespunzătoare în analiza performanței membrilor Consiliului de Administrație”, completează comunicatul.
De remarcat este faptul că, în comunicare, nu se precizează dacă administratorii sunt evaluați acum, după primul an de mandat, în baza indicatorilor de performanță inițiali. În ultima parte a anului trecut, peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă, pentru mai mult timp, ceea ce a dus la adevărate revolte. Interesant este fapul că, deși ESZ Prahova avea responsabilitate directă în asigurarea apei pentru potabilizare, nimeni nu a răspuns pentru situația creată. Nici administratorii ESZ Prahova.
