„Smart cities” – un concept de care toată lumea are nevoie, dar pe care toți îl ignoră, este concluzia conferinței de specialitate organizată de Green Report. Ministrul Mediului a constatat că măsurile cuprinse în acest concept nu figurează pe agenda guvernamentală pentru că nici populația nu este interesată, având alte preocupări mai presante. Iar mediul privat consideră că ar fi nevoie de o schimbare de mentalitate ca măsurile smart city să fie înțelese și aplicate.
„A fost campanie electorală, iar eu am fost și candidat. Vreau să transmit o concluzie personală: tema generală de smart city a fost o teme care cred că nu a avut suficientă tracțiune. Nici în București, nici în altă parte”, a declarat ministru Mediului, Mircea Fechet, joi, în cadrul Conferinței „Smart cities – soluții pentru orașe sustenabile”, organizată de Green Report.
„Mă așteptam la mai mult. Dar agenda guvernamentală urmărește agenda publică. Poluarea, schimbările climatice, transportul inteligent au fost mai mult teme secundare. În calitatea mea de ministru, rostul meu este să țin vie discuția despre aceste subiecte”, a punctat Mircea Fechet.
Potrivit acestuia, a fost un cumul de factori care au făcut să nu se discute teme precum cele legate de smart city în campania electorală. „Populația are alte priorități. Până nu sunt rezolvate acestea, este greu să promovăm aceste subiecte”, a spus ministrul Mediului. Interesant este faptul că ministrul dă vina chiar pe autoritățile statului pentru lipsa aplicării măsurilor de mediu în relația cu cetățenii. „Există o rezintență și o frică în a explica cetățenilor în mod onest ce avem de făcut. Primul lucru de care are grijă primăria este să nu deranjeze pe nimeni”, a spus ministrul, care a încercat să spună, în mod voalat, că primăriile, și nu numai, se feresc să aplice amenzi populației pentru încălcarea legislației de mediu și să mărească tarifele acolo unde este nevoie.
Cât privește smart city, „avem multe de recuperat, mulți bani de cheltuit, mult de investit. Clădirile publice sunt departe de ceea ce ar trebui să fie. Locuințele individuale, blocurile – suntem cu atât mai departe. Am făcut și pași înainte”, a precizat Mircea Fechet. În prim plan este Fondul pentru mediu, care asigură finanțarea mai multor programe care susțin cetățenii.
„2 miliarde de lei sunt pentru panouri fovoltaice, bani care pleacă nu numai din țară, dar și din UE. De aceea, suntem în discuții pentru promovarea și a altor programe complementare. De exemplu, Rabla pentru termopane. Sunt unele instalate din anii 1990-2000, care nu mai corespund tehnic. Am economisi foarte mult dacă ar fi schimbate. Iar banii ar rămâne în România, pentru că facem termopane foarte bune”, a completat ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Nevoia schimbării mentalităților
„Am constatat, din păcate, că sensibilitatea publicului, alegătorilor față de problemele de eficiență energetică și de responsabilitate față de mediu este departe față de unde ar trebui să fie. Cred că asta nu este o problemă numai în România, ci și la nivel european și global. De aceea, cred că una dintre responsabilitățile esențiale pe care mediul politic le are este exact aceasta, de a se implica în probleme de mediu. Liderii noștri trebuie să lucreze cu schimbarea de mentalitate. Nu va fi simplu, nu vor trece 4-5 ani până vom rezolva această problemă ”, a declarat Corneliu Bodea, CEO Adrem și președinte al Centrului Român al Energiei. Potrivit acestuia, „nu vom putea atinge țintele asumate fără schimbarea mentalităților”.
„Fără o schimbare care să plece de la consumator, de la micro spre rețea, noi nu vom reuși să progresăm în ceea ce înseamnă resursele regenerabile de energie și utilizarea acestora într-un mod eficient”, a spus Bodea.
