Boardul FMI a aprobat cea de-a şasea revizuire a acordului preventiv cu România, în urma căreia a disponibilizat o nouă tranşă, în valoare de 430 milioane DST (drepturi speciale de tragere), echivalentul a 519,2 milioane euro (663,1 milioane dolari), a anunţat instituţia financiară internaţională.
În urma disponibilizării noii tranşe din acordul de supraveghere preventivă încheiat cu FMI, resursele la dispoziţia României se ridică la 2,64 miliarde DST (3,2 miliarde euro sau 4,1 miliarde dolari). Valoarea totală a acordului este de 3,6 miliarde de euro.
De asemenea, boardul a aprobat o derogare referitoare la criteriile de performanţă în ceea ce priveşte arieratele de stat şi cele ale sistemului social şi modificarea criteriilor de performanţă referitoare la activele străine nete ale băncii centrale.
“România continuă să facă progrese în cadrul programului preventiv. Toate criteriile de performanţă şi ţintele au fost îndeplinite, cu excepţia arieratelor. Totuşi, perspectiva economică rămâne dificilă, din cauza mediilor extern şi intern, care au dus la presiuni asupra cursului de schimb şi au afectat încrederea. Creşterea economiei este de aşteptat să încetinească, în timp ce inflaţia se apropie de limita superioară a ţintei stabilite de Banca Naţională. Un program susţinut este esenţial pentru păstrarea stabilităţii macroeconomice greu câştigate, creşterea investiţiilor şi a potenţialului economiei”, a spus David Lipton, directorul general adjunct al Fondului Monetar Internaţional, la finalul întâlnirii board-ului.
Acesta a arătat că autorităţile române au păstrat o disciplină strictă a cheltuielilor bugetare pentru a atinge ţinta de reducerea a deficitului bugetar la 3 procente din PIB în 2012. Potrivit FMI, sunt prioritare măsuri de remediere în ceea ce priveşte sectorul arieratelor şi sunt necesare eforturi suplimentare pentru îmbunătăţirea administrării fiscale şi a reformei în sectorul de sănătate. De asemenea, a spus Lipton, trebuie păstrat şi îmbunătăţit progresul în domeniul liberalizării preţurilor la energie, iar statul român trebuie să prioritizeze cheltuielile, având în vedere întreruperea rambursărilor pentru câteva programe finanţate din fonduri europene.
“Autorităţile trebuie să rămână atente şi să continue consolidarea sistemului financiar, iar intervenţiile în sprijinul leului ar trebui să fie limitate la stabilizarea volatilităţii ratei de schimb”, a conchis oficialul FMI.
La finalul celei de-a şasea misiuni de evaluare a economiei româneşti, în 14 august, şeful delegaţiei FMI, Erik de Vrijer, a arătat că aprobarea evaluării acordului preventiv de către board-ul instituţiei financiare internaţionale este condiţionată de patru acţiuni prealabile, care vizează reducerea arieratelor, creşterea preţului gazelor naturale, lansarea licitaţiei publice pentru 15% din acţiunile Transgaz şi privatizarea Oltchim.
În ceea ce priveşte reducerea arieratelor, la începutul acestei luni, Guvernul a parcurs în primă lectură un proiect de Ordonanţă de Urgenţă potrivit căruia ordonatorii de credite, care înregistrează arierate, trebuie să reducă în fiecare lună stocul acestora cu câte 5%, respectiv 3% faţă de luna anterioară. Proiectul de act normativ prevede, de asemenea, interzicerea angajării de noi cheltuieli în cazul în care nu sunt achitate plăţile restante. Ordonatorii de credite au obligaţia ca în execuţie să asigure achitarea plăţilor restante înregistrate la finele anului anterior, precum şi plăţi restante înregistrate în cursul anului curent.
Referitor la licitaţia pentru Transgaz, şeful OPSPI, Remus Vulpescu, a arătat, recent, că oferta secundară de vânzare de acţiuni ale companiei este foarte aproape de lansare, însă nu poate anunţa o anumită dată calendaristică.
Cât priveşte privatizarea Oltchim, la sfârşitul săptămânii trecute Dan Diaconescu, preşedintele PP-DD şi patronul OTV, a fost declarat adjudecatar al licitaţiei cu ofertă în plic pentru achiziţionarea a 54,8% din capitalul social al combinatului din Râmnicu Vâlcea, pentru care a oferit 203 milioane lei. Contractul de privatizare nu a fost, însă, semnat, iar avocaţii lui Dan Diaconescu susţin că sunt pregătiţi să negocieze, în continuare, pe marginea documentului şi că nu se grăbesc să semneze.
Singura condiţionalitate îndeplinită este cea referitoare la preţul gazelor naturale, care s-a majorat cu 5% pentru consumatorii casnici şi cu 10% pentru cei industriali, din 15 septembrie.
Acordul dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip “precautionary stand by”, ridicându-se la 3,1 miliarde DST (3,6 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond.
“Guvernul României este ferm angajat în aplicarea consecventă a programului convenit cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, aceasta fiind condiţia fundamentală pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice, relansarea investiţiilor şi obţinerea unei creşteri economice sustenabile”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice (MFP), dat după ce conducerea FMI a aprobat a şasea revizuire a acordului de supraveghere preventivă încheiat cu România.
“O asemenea abordare a relaţiilor cu instituţiile financiare internaţionale, caracterizată prin predictibilitate şi transparenţă în deciziile autorităţilor române, este de natură să consolideze credibilitatea externă a ţării, cu efecte favorabile asupra percepţiei României pe pieţele externe de capital. La rândul lor, aceste evoluţii pozitive asigură premisele pentru creşterea atractivităţii României în raport cu investitorii autohtoni şi străini, ceea ce va genera noi locuri de muncă, o creştere mai rapidă a produsului intern brut, consolidarea în continuare a finanţelor publice, soliditatea financiară a ţării, sporirea puterii de cumpărare a populaţiei şi un climat social stabil”, precizează MFP.
Următoarea misiune de evaluare a economiei româneşti va avea loc după alegerile generale din decembrie.
