Președintele Klaus Iohannis a pus punct disputei privind lucrările făcute pe canalul Bâstroe, susținând că totul a fost în limite normale, de întreținere, nu de adâncire a canalului navigabil. Canalul a devenit extrem de important în condițiile războiului, pentru că exporturile de cereale ucrainene nu mai au cale de export sigură prin porturile de la Marea Neagră și a trebuit găsită o cale alternativă. Oricum, nicio autoritate din România nu a dat informații certe despre lucrările de dragare făcute de ucraineni pe Canalul Bâstroe, prin Delta Dunării din țara vecină. Dar, de la începerea războiului s-a constatat că acest canal a început să fie tranzitat de nave de mare tonaj, care, înainte, nu puteau naviga pe Bâstroe.
„Există de mult intenţia ucraineană de a folosi într-un mod rezonabil Canalul Bâstroe pentru a ieşi la Marea Neagră. Dacă se vor face lucrări sau nu, rămâne de văzut. Până acum, totul a fost un mit, nu s-au făcut lucrări de adâncire, ultimele măsurări au arătat că s-au făcut lucrări de întreţinere. Dacă se vor face alte lucrări decât de întreţinere, care sunt absolut în regulă, acestea nu se pot face fără să fie cooptate entităţile internaţionale care se ocupă de protejarea Deltei Dunării şi fără România”, a declarat, joi, președintele României, Klaus Iohannis, prezent la reuniunea Consiliului European de vară, informază Agerpres.
„Deci nu cred că există aici o discuţie şi, cel puţin, discuţia care a fost s-a dovedit a fi contraproductivă. Însă, este adevărat, ucrainenii vor să existe un trafic mai intens pe Dunăre şi aici noi putem, în continuare, să mai facem câteva îmbunătăţiri şi instituţionale, dar şi în felul în care se navighează pe Sulina pentru a-i ajuta”, a spus şeful statului înainte de reuniunea Consiliului European.
El a mai arătat că România va înlesni în continuare tranzitul cerealelor ucrainene. „Cred că este, între timp, un lucru cunoscut că cea mai mare parte a exporturilor de cereale ucrainene se face prin România, prin căile logistice din România, în esenţă, prin portul Constanţa. Dar până acolo se ajunge pe cale ferată, pe cale rutieră, şi o parte, este adevărat, că se exportă din Ucraina direct pe Dunăre, via Canalul Bâstroe şi Marea Neagră. Noi am înlesnit acest export, i-am scutit de taxe, îi sprijinim în continuare şi credem că este un lucru corect pe care îl facem. Este un lucru corect şi faţă de Ucraina, pe care avem tot interesul să o sprijinim, fiindcă de aici provine o parte semnificativă a veniturilor statului ucrainean. Pe de altă parte, este corect faţă de destinatar, sunt multe state care sunt destul de sărace şi depind de aceste cereale care vin din Ucraina. Deci, noi vom înlesni în continuare tranzitul”, a spus președintele.
„Sigur că noi am căutat şi am găsit căi prin care să nu fie dezavantajaţi producătorii interni. Şi aici sunt două chestiuni: am negociat cu Comisia şi, probabil, ştiţi că s-a deblocat un ajutor semnificativ, cred că de 100 de milioane, chiar zilele trecute, pentru producătorii care au avut pierderi din cauza unor sincope legislative, ca să mă exprim aşa. Aceste chestiuni vor fi corectate”, a ținut să precizeze preşedintele Iohannis.
Probleme româno-ucrainene
Lucrările la Canalul Bâstroe și exporturile de cereale ucrainene prin România sunt două dintre subiectele cele mai dezbătute la nivel național.
Primii care s-au plâns au fost fermierii români, care au atrat atenția asupra pierderilor grele suferite din cauza importurilor masive de cereale ucrainene, care au invadat piața românească la prețuri mai mici, ceea ce a făcut ca cerealele românești să nu se mai vândă. Fermierii s-au plâns că au crescut costurile cu transportul, pentru că tirurile și trenurile au fost ocupate cu marfă ucraineană, iar portul Constanța a fost sufocat de cererea de export. În aceste condiții, autoritățile se gândesc să treacă la o programare strictă a transportului și operarea în port, pentru ca fermierii români să nu mai fie dezavantajați.
Pe de altă parte, lucrările la Canalul Bâstroe sunt un subiect de dispută între cele două state vechi de 20 de ani. La acea vreme, Ucraina a început lucrări de adâncire a canalului, astfel încât să poată tranzita delta ucraineană și nave maritime. A fost un efort internațional pentru a pune stavilă intențiilor ucrainene, declarându-se că acest lucru are impact negativ asupra Deltei Dunării.
Declarațiile din iarnă ale ministrului Grindeanu privind reluarea lucrărilor la canal au reaprins disputa, dar mai ales îngrijorarea românilor cu privire la posibilul dezastru din Delta Dunării. De câteva luni, am asistat la o pasase a responsabilității între instituțiile statului cu privire la rezultatele lucrărilor de pe Bâstroe. Se pare că președintele României a pus punct disputei. Totuși, nicio autoritate din statul român, nici președintele nu au dat explicații cum pot tranzita canalul nave maritime, care, înainte, nu puteau trece pe acolo.
