Remus Cernea, consilier al primului ministru, a anunţat că a prezentat în şedinţa de Guvern un memorandum ce conţinea propuneri de modificare a Legii energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012, care a fost însuşit de Executiv. El a precizat că modificările vor fi aprobate de către Guvern cel mai probabil în cel mult două săptămâni.
“Articolele 23 şi 28 din Legea 123/2012 urmează să fie modificate, pentru deblocarea proiectelor din resurse regenerabile. Sperăm ca Ordonanţa de Urgenţă, care este asumată de către Guvern, să fie aprobată în cel mult două săptămâni. Au fost propuneri venite din partea mediului de afaceri. Iniţiatorul a fost Guvernul, dar nu este relevant din partea cărui minister a venit propunerea de modificare”, a declarat Cernea, la Conferinţa “Mediafax Talks about Energy” ediţia a VIII-a.
Articolul 23 face referire la funcţionarea pieţei concurenţiale, iar articolul 28, alineatele a şi b, face referire la obligaţiile producătorilor.
“Vreau să mai spun că astăzi (n.r. – miercuri) am discutat cu consilierul primului-ministru, domnul Remus Cernea, dar şi cu domnul Daniel Chiţoiu (n.r. – ministrul Economiei), încercând să răspundem cât se poate de repede propunerilor pe care le au investitorii în domeniul energiilor regenerabile. Suntem gata cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului la solicitările de modifica două articole din Legea 123/2012, astfel încât să ajungem să avem o claritate şi celeritate în ceea ce priveşte contractarea şi finanţarea”, a spus, la rândul său, ministrul Mediului, Rovana Plumb.
Prin intermediul noii legi, adoptată în data de 14 iunie de către Camera Deputaţilor, toţi participanţii la piaţa de energie (producători, furnizori, traderi etc) sunt obligaţi să oferteze şi să cumpere toate cantităţile disponibile pe piaţa concurenţială (n.r. – “bursa de energie” de la Bucureşti, Opcom), în mod transparent, public, centralizat şi nediscriminatoriu, potrivit noii legi a energiei.
Pe de altă parte, legislaţia privind promovarea surselor regenerabile de energie stipulează că certificatele verzi sunt eliberate pentru “fiecare megawatt produs şi livrat în sistemul energetic naţional”. Astfel, unui investitor care doreşte să construiască un parc eolian sau fotovoltaic şi merge la bancă pentru finanţare, i se cere un document care să ateste că, după ce parcul va fi funcţional, are cui vinde energia. Practic, este vorba de un contract de vânzare a energiei către un furnizor sau trader, dar care intră în vigoare o dată cu finalizarea investiţiei. Astfel, banca are certitudinea că fiecare megawatt este şi livrat în sistemul energetic naţional, iar certificatele verzi vor fi, la rândul lor, eliberate pentru energia verde produsă, astfel că poate acorda creditul, având garanţia rambursării acestuia, din banii obţinuţi de investitor din vânzarea energiei şi a certificatelor verzi.
Cum noua lege a energiei obligă pe toată lumea să vândă numai pe Opcom, astfel de contracte bilaterale, între viitorul producător de energie verde şi trader sau furnizor, pentru viitor, nu mai pot fi încheiate. De aceea, investiţiile în producerea energiei din surse regenerabile sunt, practic, blocate.
“Casa verde” se deblochează
Cu ocazia Conferinţei Mediafax, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a anunţat că Programul “Casa Verde” s-a declocat şi că, până la sfârşitul anului, dispune de 20 milioane de lei, pentru proiectele depuse până în prezent la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).
“Prin politicile pe care le facem pe baza unui dialog direct cu specialiştii, cu societatea civilă, cu partenerii sociali, scopul este interesul cetăţenilor. La nivelul Ministerului Mediului avem trei programe care vizează energiile regenerabile. Programul privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile, unde au fost depuse 68 de proiecte, cu o valoare totală de peste 1,2 miliarde de lei. Un alt program, privind instalarea sistemelor de încălzire, care utilizează energie regenerabilă, înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, are 38 de proiecte depuse, în valoare de 40 milioane de lei. Desigur, este cel de-al treilea program, vestitul program “Casa Verde”, pentru care, la rectificarea bugetară, am găsit posibilitatea de a-l repune în practică, în sensul finanţării până la nivelul de 20 milioane de lei până la finele anului a proiectelor deja depuse la Administraţia Fondului pentru Mediu”, a afirmat Rovana Plumb.
Potrivit oficialului MMP, la ora actuală, elaborarea strategiei privind evaluarea impactului de mediu din cadrul Strategiei Energetice a României 2011 – 2020 se află în faza finală, iar, în data de 10 octombrie, este programată dezbaterea finală pe acest subiect.
“În momentul de faţă suntem la faza finală a elaborării documentaţiei privind evaluarea strategică de impact asupra mediului pe Strategia Energetică a României. Pe data de 10 octombrie va avea loc dezbaterea finală în ceea ce priveşte evaluarea strategică de mediu pe Strategia 2011-2020 pe energie.”, a spus ministrul Mediului.
Aceasta a adăugat că, în cazul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, Ministerul Mediului a publicat decizia finală de emitere a acordului de mediu, ce urmează să fie aprobată prin Hotărâre de Guvern.
Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) a luat decizia de emitere a acordului de mediu pentru continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a Unităţilor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, a anunţat ministrul Mediului, Rovana Plumb.
În rezumatul raportului final al studiului “Evaluarea adecvată a impactului de mediu a Unităţilor 3 şi 4 ale CNE Cernavodă – Impactul asupra biodiversităţii”, Institutul National de Cercetare Dezvoltare “Delta Dunării” (INCDDD) Tulcea afirmă, pe baza rezultatelor investigaţiilor realizate în perioada 2010 – 2011, că, întrucât funcţionarea Unităţilor 1 şi 2 ale CNE Cernavodă nu afectează starea şi evoluţia habitatelor naturale de interes comunitar, nici funcţionarea Unităţilor 3 şi 4 nu va afecta dinamica şi evoluţia tipurilor de habitate de interes comunitar existente în perimetrul ariei protejate ROSCI0022 “Canaralele Dunării”.
Investitor sau vizitator
Termenul de investitor poate fi înlocuit în România cu cel de vizitator, atât timp cât se cer garanţii totale pe proiecte, a declarat, la rândul său, Valentin Mircea, vicepreşedintele Consiliului Concurenţei.
“Termenul de investitor trebuie folosit cu mai multă grijă în România. Vorbim mai degrabă de vizitatori decât de investitori, mai ales dacă se cer garanţii totale. Investitorul este cel care îşi asumă riscuri şi vrea să facă ceva cu adevărat, iar statul este obligat să ofere predictibilitate”, a afirmat Mircea.
Acesta a adăugat că România trebuie să-şi integreze strategia energetică la nivel european, dar este nevoie şi de crearea unui grup de lucru, care să se ocupe de realizarea acesteia.
“Avem un sistem energetic naţional, dar ne trebuie şi un dispecerat al sistemului energetic naţional. Avem o piaţă angro a energiei mai lichidă şi datorită faptului că avem o lege bună, din punctul nostru de vedere. Sugerăm o abordare nouă în acest domeniu. Vorbim despre strategii energetice la nivelul României, dar uităm că suntem integraţi în Uniunea Europeană, care are competenţe pe acest domeniu. Este nevoie de integrarea strategiei României la nivel european. Dincolo de declaraţia de a te inspira şi de la Uniune, Consiliul propune crearea unui Grup de lucru, care să implice şi privaţii, şi care să realizeze aceste linii de strategie pe orizonturi cât mai lungi. Acest grup de lucru ar trebui să închege o strategie, iar ceea ce este realizat să fie asumat la nivel politic, indiferent de cine se află la guvernare. Dacă există un document, se va putea ajunge la un consens al industriei de profil”, a explicat vicepreşedintele Consiliului Concurenţei.
Memorandum la cuplare
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) are în pregătire un memorandum privind cuplarea pieţei naţionale de energie cu cea europeană, cu termen de finalizare sfârşitul anului 2014, a declarat, la Conferinţa Mediafax, Alexandru Săndulescu, director în cadrul MECMA.
“Un consiliu european, undeva, în primăvara anului trecut, stabilea ca ţintă sfârşitul anului 2014 pentru integrarea tuturor pieţelor naţionale de energie din Uniunea Europeană. (…) Uitându-ne în jurul României observăm că există există deja o cuplare a pieţelor de energie din trei ţări în apropierea noastră şi anume Ungaria, Cehia şi Slovacia. În cadrul ministerului, împreună cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), avem în pregătire un memorandum, pe care să-l supunem aprobării Guvernului, de aderare a României la această zonă. Deci, practic, să facem primul pas către integrarea României în acea piaţă unică europeană, cu termen final de realizare sfârşitul anului 2014”, a spus Săndulescu.
Potrivit acestuia, acest memorandum a fost elaborat cu sprijinul Transelectrica şi Opcom, adică acele societăţi direct implicate în acest proces de cuplare a pieţelor.
