După ce Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de energie din ţară, a anunţat că activează clauza de forţă majoră din cauza secetei, s-a oprit şi centrala de la Cernavodă, al doilea cel mai ieftin producător de electricitate, ca dovadă că “un necaz nu vine niciodată singur”. În aceste condiţii, Petrom “se vede obligat” să dea drumul la termocentrala de la Brazi mai repede decât îşi planificase.
Societatea Naţională Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei atomice de la Cernavodă, a anunţat, pe 13 iulie, oprirea controlată a reactorului, pentru desfăşurarea unor activităţi de întreţinere. Acestea vor consta în înlocuirea unor elemente de conductă aferente circuitului primar, aflat în stare de uzaj, situaţie constatată în urma controalelor periodice şi a calculelor realizate, se arată într-un comunicat de presă al SNN. Repornirea unităţii şi sincronizarea la Sistemul Energetic Naţional (SEN) va avea loc după finalizarea activităţilor de întreţinere şi, respective, după efectuarea testelor în conformitate cu procedurile centralei.
Totuşi, se întâmplă ceva la Cernavodă! De pe 4 pe 14 mai, Unitatea 1 a fost oprită planificat, aşa cum se întâmplă în fiecare an, pentru a fi efectuate lucrările ce nu se pot face cu centrala în funcţiune şi care fac parte din mai multe programe: de întreţinere preventivă şi corectivă (care include verificarea şi repararea echipamentelor), de inspecţii obligatorii, de testare obligatorie, conform cerintelor CNCAN (care se poate efectua numai cu centrala oprită), de implementare a modificărilor de proiect pe anumite sisteme/echipamente/componente.
La numai câteva zile (pe 22 iunie) a avut loc prima oprire neplanificată – Unitatea 1 s-a oprit automat din cauza unui semnal de vibraţii la turbină. În urma analizării cauzelor care au condus la declanşarea turbinei Unitatii 1 de la Cernavodă s-a stabilit faptul ca semnalul de vibraţii a fost fals. A doua oprire neplanificată a avut loc pe 13 iulie.
Petrom suplineşte Hidroelectrica şi Cernavodă
Reactorul 1 de la Cernavodă asigură aproximativ 9 – 10% din energia electrică a ţării. În plus, Hidroelectrica a anunţat că va cere activarea clauzei de forţă majoră pentru că, din cauza secetei, va produce chiar mai puţină electricitate decât anul trecut, când a fost unul dintre cei mai slabi ai companiei. În aceste condiţii, pentru asigurarea energiei electrice, trebuie suplinită producţia din hidrocentrale şi de la Cernavodă. Singurele care pot face acest lucru sunt termocentralele.
De aceea, centrala electrică de la Brazi va funcţiona, în intervalul 13-17 iulie 2012, la capacitate maximă, pentru a contribui la realizarea echilibrului producţie – consum în Sistemul Energetic Naţional (SEN), se arată într-un comunicat de presă al Petrom.
Compania a modificat programul de testare a centralei electrice de la Brazi, pentru a asigura securitatea alimentării cu electricitate a României, ca urmare a solicitării Dispeceratului Energetic Naţional (DEN).
Cu o capacitate de 860 MW, centrala electrică pe gaze de la Brazi este cel mai mare proiect privat greenfield de generare de electricitate din România din ultimii 20 de ani. Proiectul a fost dezvoltat în contextul creşterii cererii de electricitate şi al obligaţiilor asumate de către România pentru reducerea emisiilor de CO2 şi dezvoltarea de energie curată. Bugetul pentru construcţia centralei s-a ridicat la circa 500 milioane de euro.
