Nici nu a anunțat bine Hidroelectrica faptul că reia livrările de electricitate la parametrii normali (după ce, timp de 7 luni, a livrat și 30% din cantitatea prevăzută în contracte), că a apărut o altă problemă: Comisia Europeană (CE) a declanșat o investigație asupra companiei, pentru că a vândut ieftin unora și a cumpărat scump de la alții.
”Comisia Europeană a inițiat cinci investigații aprofundate distincte, pentru a evalua dacă Hidroelectrica S.A., producătorul român de hidroenergie controlat de stat, a achiziționat sau a vândut energie electrică la tarife preferențiale mai multor comercianți de energie electrică, clienți industriali și producători de energie electrică, cu scopul de a favoriza beneficiarii prin reducerea costurilor lor de funcționare, prin creșterea veniturilor acestora sau printr-o combinație a celor două elemente, astfel încălcând normele UE în materie de ajutoare de stat. Inițierea unei investigații aprofundate permite părților terțe interesate să prezinte observații cu privire la măsurile respective, fără a anticipa concluziile finale ale investigației”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
„Subvențiile indirecte, care contribuie la reducerea cheltuielilor normale de funcționare ale întreprinderilor, pot avea un efect de denaturare a concurenței tot atât de semnificativ ca și cel provocat de subvențiile directe. Trebuie să verificăm dacă tarifele preferențiale acordate de Hidroelectrica au privilegiat clienții care au beneficiat de acestea în comparație cu concurenții lor de pe piața internă”, a declarat Joaquín Almunia, vicepreședintele CE pe probleme de concurență.
Comisia dorește să stabilească dacă Hidroelectrica a subvenționat în mod indirect clienții, vânzându-le acestora energie electrică la prețuri sub nivelul pieței sau achiziționând de la aceștia la prețuri peste nivelul pieței. Hidroelectrica este controlată de către statul român și există indicii potrivit cărora statul ar fi influențat deciziile de a încheia aceste contracte în condițiile date, se mai arată în comunicatul Bruxelles-ului.
Conform acestuia, în decembrie 2009 și decembrie 2010, în urma licitațiilor publice de pe piața angro de energie electrică a României, OPCOM, Hidroelectrica a încheiat două contracte bilaterale cu producătorul siderurgic ArcelorMittal, fiecare contract având ca obiect furnizarea a 1,75 TWh de energie electrică pe an, la prețuri care par să se situeze sub nivelul pieței. ALRO Slatina are în derulare un contract pe termen lung cu Hidroelectrica pentru furnizarea a 3 TWh de energie electrică pe an la un preț foarte apropiat de costul de producție al Hidroelectrica, preț care urmează a fi indexat anual pe baza cotației aluminiului de la Bursa Metalelor din Londra (LME), precizează comunicatul.
”Contractele între Hidroelectrica și opt comercianți de energie electrică, unele contracte datând din 2004, precum și contractele între Hidroelectrica și doi producători industriali au fost încheiate la prețuri care par a fi sub nivelul prețului practicat pe piață. Pe de altă parte, în contractele încheiate cu doi producători de energie termică, Hidroelectrica a cumpărat energie electrică la prețuri care par a fi mai ridicate decât prețurile practicate pe piață. Așadar, prin furnizarea de fonduri care pot fi atribuite în definitiv statului, toate aceste contracte par să fi fost, în mare măsură, în avantajul întreprinderilor selectate, în timp ce concurenții au trebuit să plătească prețurile practicate pe piață”, se mai arată în comunicatul Comisiei Europene.
O parte a contractelor au fost încheiate înainte de aderarea României la UE. Cu toate acestea, pe baza dispozițiilor speciale din anexa V la Tratatul de aderare a României, Comisia are competența de a investiga prețurile la energie electrică care au fost aplicate în baza acestor contracte.
De remarcat, în urma acestei investigații, Comisia Europeană poate ajunge doar la concluziile: fie n-a fost ajutor de stat, fie a fost ajutor de stat indirect. Dacă se constată că Hidroelectrica a acordat ajutor de stat, fie a fost legal, și atunci nu se întâmplă nimic (sau, mai exact, Hidroelectrica va putea, în continuare, să încheie astfel de contracte bilaterale), fie ajutorul a fost illegal. În aceste condiții, companiile care au primit ajutor de stat illegal vor trebui să dea banii înapoi, cu dobândă, după cum decide Comisia Europeană.
“Vom formula un răspuns la decizia Comisiei Europene în timp util, de îndată ce vom înţelege pe deplin chestiunile la care se face referire. Acesta este primul pas al procedurii pentru Comisia Europeană, iar o decizie referitoare la caz se va lua doar după ce toate părţile răspund. Suntem convinşi că nu am beneficiat de niciun ajutor de stat în această situaţie şi vom continua să cooperăm pe deplin cu Comisia Europeană, pentru a ne asigura că poziţia noastră este înţeleasă. Pentru moment, nu mai avem alte comentarii de făcut”, se arată într-un comunicat al ArcelorMittal Galați.
La rândul lor, reprezentanții ALRO Slatina au declarat, într-un alt comunicat că ”așteptăm confirmarea oficială și detalii din partea Comisiei Europene. Suntem pregătiți să cooperam pe deplin cu Comisia Europeană, pentru lămurirea tuturor aspectelor. Din analiza noastră nu rezultă în niciun fel că am fi beneficiat de vreun ajutor de stat”.
Reamintim, Fondul Proprietatea, acționar minoritar la Hidroelectrica, a formulat plângeri la Comisia Europeană privind contractile bilaterale încheiate de producătorul de energie electrică.
Beneficiarii contractelor directe erau, în 2010, companiile Alro Slatina, Luxten Lightining, Energy Holding, Europec, Electromagnetica, Electrocarbon, ArcelorMittal Galaţi, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT România, Electrica, Salrom, CHN Petroşani şi CLMB Pationar Braşov. Anul trecut, companiile Salrom, CNH şi CLMB Patinoar Braşov au acceptat rezilierea acordurilor, iar Luxten a renunţat la acordul cu Hidroelectrica.
Și şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks, declara, în conferinţa de presă de la finalul misiunii de evaluare, că acele contracte bilaterale pentru energie negociate direct şi de care beneficiază doar anumite grupuri pe cheltuiala populaţiei ar trebui încetate imediat, din moment ce astfel de înţelegeri provoacă Hidroelectrica pierderi de 175-275 milioane de euro în fiecare an.
De asemenea, Consiliul Concurenței din România a declanşat, recent, o investigaţie, care vizează posibile practici neconcurenţiale, atât pe vertical, cât şi pe orizontală, tot în legătură cu contractile bilaterale ale Hidroelectrica.
