Hidroelectrica va înceta aplicarea clauzei de forţă majoră începând cu data de 1 mai 2012, iar livrările de energie electrică se vor desfăşura conform programului normal, se arată într-un comunicat de presă al companiei.
Reamintim, din cauza secetei prelungite, care a dus la diminuarea drastică a producției de energie electrică a companiei, la sfârșitul lunii septembrie a anului trecut, Hidroelectrica a aplicat clauza de forță majoră în cazul celor 41 de contracte, pe care a prelungit-o în luna martie 2012.
Compania a decis încetarea situaţiei de forţă majoră deoarece condiţiile hidrologice s-au îmbunătăţit în ultima perioadă, atât pe Dunăre, cât şi pe râurile interioare, iar prognoza debitelor medii lunare şi sezoniere în regim natural, realizată de către INHGA, este uşor favorabilă pentru luna mai 2012.
Astfel, conducerea companiei consideră că sunt îndeplinite premisele necesare pentru încetarea situaţiei de forţă majoră, începând cu luna mai 2012.
”Având în vedere faptul că şi gradul de umplere a lacurilor de acumulare a înregistrat un trend crescător, Hidroelectrica a notificat partenerii de contracte în legătură cu încetarea aplicării clauzei de forţă majoră începând cu data de 1 mai 2012”, se arată în comunicat.
Reamintim, anul trecut, din cauza secetei, producția de electricitate în hidrocentrale, conform Institutului Național de Statistică (INS) a fost de 15 TWh, reprezentând 24,6% din producția totală de energie electrică a țării, mai mică cu 25,3% față de cea înregistrată în anul 2010, când hidrocentralele au produs 19,7 TWh, reprezentând 33,7% din producția națională de current electric. În plus, în primele două luni din 2012, tot din cauza secetei, hidrocentralele au produs 1,6 TWh, mai puțin de jumătate față de primele două luni din 2011, când au produs 3,4 TWh.
După ce ”a scăpat” de secetă, Hidroelectrica vrea ”să scape” și de contractile bilaterale, încheiate pe termen lung și în afara bursei de energie OPCOM.
De altfel, atât reprezentanții Fondului Monetar Internațional, cât și cei ai Executivului au anunțat că se caută metode pentru încetarea acestor contracte.
În aceste condiții, inclusiv sindicaliștii caută soluții în același sens. De aceea, reprezentanții Federației Sindicale Hidrosind, a angajaților din Hidroelectrica, au chemat companiile la conciliere. Energy Holding a respins, în cadrul procesului de conciliere iniţiat de Hidrosind, propunerea sindicatului de revocare, prin înţelegerea părţilor contractante, a Actelor Adiţionale din 2010, prin care s-a decis prelungirea contractelor de furnizare a energiei electrice încheiate anterior cu Hidroelectrica.
”Hidrosind, asistată de Casa de Avocatură Cincan & Constantin, a reluat către părţile prezente (Hidroelectrica şi Energy Holding ) susţinerile din invitaţia la conciliere, arătând că, în actualele condiţii de funcţionare a pieţei de energie, clauza din Actul Adiţional încheiat în anul 2010 la contractul iniţial, prin care este prelungită valabilitatea acestuia, este lovită de nulitate, întrucât intenţia părţilor este aceea de a scoate în continuare cantităţi importante de energie produsă de SC Hidroelectrica SA în afara pieţei concurenţiale, deşi legea conţine prevederi imperative în sensul tranzacţionării cantităţilor angro pe această piaţă. SC Energy Holding SRL, prin reprezentanţii săi legali, a respins orice pretenţie formulată în convocarea la conciliere direct, rezervându-şi dreptul de a formula orice apărări în faţa instanţei, în cazul în care va fi iniţiată o procedura juridică’, se menţionează într-un comunicat al Hidrosind.
Potrivit comunicatului, faţă de refuzul exprimat de Energy Holding, Hidroelectrica – reprezentată de doi membri ai Consiliului de Administraţie, asistaţi juridic, a semnalat că finalizarea acestei concilieri nu este posibilă, întrucât orice contract, guvernat de principiul consensualismului poate înceta fie prin acordul părţilor, fie din alte cauze reglementate legal şi/sau contractual.
În aceste condiţii, Hidrosind este decisă să continue demersurile în instant, pentru a solicita constatarea nulităţii absolute a clauzei respective şi acoperirea eventualelor prejudicii create, va solicita sesizarea Curţii Europene de Justiţie în interpretarea normelor comunitare ce reglementează piaţa de energie şi va întreprinde toate procedurile legale pentru sesizarea Consiliului Concurenţei şi a Comisiei Europene în vederea analizării acestei situaţii.
Pe de altă parte, la conciliere mai fuseseră invitaţi reprezentanţii altor două societăţi (Alpiq RomIndustries și Alpiq RomEnergie), care însă nu s-au prezentat. Acestora, Hidrosind le-a transmis noi convocări, pentru data de 18 mai 2012. A patra societate, Alro Slatina, nu s-a prezentat la procesul de conciliere.
”Întâlnirea cu reprezentanţii Alro Slatina era programată pentru luni, 23 aprilie, la ora 13,00, însă reprezentanţii companiei nu s-au prezentat la reuniunea de conciliere”, a declarat pentru Decebal Sulea, preşedintele Hidrosind.
Reamintim, Hidroelectrica avea contracte bilaterale încheiate, printre alţii, cu ArcelorMittal (dar numai pentru un an, contract ce a expirat la începutul lui 2012), cu furnizorii desprinşi din Electrica şi privatizaţi (Enel, E.On, CEZ), cu Electrica, cu Euro PEC, Electromagnetica, Energy Holding, EFT, Alpiq Romindustrie (fostă EHOL Distribution), Alpiq Romenergie (fostă Buzmann Industries), Elsid, Electrocarbon, Compania Naţională a Huilei Petroşani (CNH), Societatea Naţională a Sării Salrom, Patinoarul Braşov, Luxten Lightning. Aceasta din urmă a renunţat la contract, iar cu CNH, Salrom şi Pationarul din Braşov s-au reziliat contractele de comun acord. Cel mai mare contract de vânzare a energiei îl are Hidroelectrica cu grupul Alro (din care fac parte Alro Slatina, Alprom Slatina şi Alum Tulcea), pentru livrarea a circa 3 TWh anual. Vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al Alro, Marian Năstase, declara, recent, că renegocierea preţului şi asumarea unor riscuri suplimentare pot fi supuse negocierii. Asupra cantităţii şi a perioadei de valabilitate a contractului erau unele probleme.
Surse din piaţă au declarat pentru focus-energetic.ro că, practic, la aproape toate contractele bilaterale cantităţile scad cu 10 – 20%. De asemenea, foarte multe companii au fost de acord şi cu diminuarea perioadelor de valabilitate a contractelor. Hidroelectrica se pare că ajunsese, la sfârșitul lunii februarie, la un acord cu „băieţii deştepţi”: creşterea preţurilor la valori cuprinse între 155 şi 164 lei pentru un MWh. Totuși, autoritățile nu au fost de acord cu acestea.
Afaceri cu electricitate
Hidroelectrica este una dintre companiile care suscită cel mai viu interes, în primul rând pentru că este cel mai ieftin producător de electricitate din ţară. Pe de altă parte, pentru că, încă, se pot face afaceri de zeci de milioane de euro cu energia electrică produsă în hidrocentrale. Au fost şi, probabil, mai sunt companii “de apartament”, care cumpără energia ieftină de la stat (Hidroelectrica) şi o revând scump, tot la stat (adică la alte companii deţinute de statul român).
Reamintim, afacerile cu “curent” au început o dată cu retehnologizarea Porţilor de Fier I, când investiţia trebuia să fie finanțată prin vânzarea la export a energiei produsă în plus în urma modernizării hidrocentralei. Mai apoi, la sfârşitul anilor ’90, când România era să intre în incapacitate de plată şi nu existau bani pentru plata gazelor şi a păcurii pentru trecerea iernii (ceea ce ar fi făcut ca românii să îngheţe de frig în casă), Alro Slatina (la vremea aceea companie de stat) a scos ţara din impas: a garantat cu contractele sale de export un împrumut bancar de câteva zeci de milioane de dolari, cu care a cumpărat energia electrică pentru un an întreg, pe care a plătit-o în valută şi în avans, drept pentru care a primit un discount generos. Cu aceşti bani, fostul Conel a plătit gazele şi păcura pentru trecerea iernii. Mai apoi, aceste contracte, prin care se cumpăra o cantitate importantă de energie, ce se plătea în valută şi în avans, dar pentru care se acordau discounturi foarte mari, au devenit „o tradiţie” pentru fiecare Guvern care a venit la putere. Astfel, conform Raportului anual, în 2010, Hidroelectrica a avut contracte cu 15 consumatori eligibili şi furnizori licenţiaţi („botezaţi” de preşedintele Traian Băsescu „băieţi deştepţi”), după ce în 2009 avea astfel de contracte cu doar 12 „băieţi deştepţi”.
De remarcat, dacă unii chiar au fost şi mai sunt „băieţi deştepţi”, care numai au cumpărat ieftin de la stat şi apoi au vândut mai scump, tot la stat, alţii sunt cu adevărat furnizori de energie: şi-au învăţat clienţii cum să ceară electricitate, cum să o consume eficient şi, în plus, şi-au înfiinţat propriile dispecerate energetice, evident, pentru clienţii proprii.
Interes la hidrocentrale
Fondul Monetar Internaţional (cu sediul la Washington), dar şi Ambasada Statelor Unite sunt extrem de interesate de Hidroelectrica. În scrisoarea de intenţie convenită în urma ultimei misiuni de evaluare a acordului cu FMI, termenul impus Guvernului de către Fond era data de 15 februarie pentru renegocierea sau anularea contractelor încheiate cu “băieţii deştepţi” din energie. Mai mult, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks, declara, în conferinţa de presă de la finalul misiunii de evaluare, că acele contracte bilaterale pentru energie negociate direct şi de care beneficiază doar anumite grupuri pe cheltuiala populaţiei ar trebui încetate imediat, din moment ce astfel de înţelegeri provoacă Hidroelectrica pierderi de 175-275 milioane de euro în fiecare an.
De asemenea, ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, declara, recent, că lipsa investiţiilor în sectorul energetic românesc se datorează, în principal, faptului că profiturile companiilor de stat sunt prea des direcţionate spre bugetul de stat (n.r. – precum donaţia de circa 100 milioane euro făcută de Romgaz în 2010) sau spre buzunarele unor persoane influente.
De-a lungul timpului, ambasadorul SUA a criticat dur aşa numita “reformă” a domeniului energetic românesc, spunând că întreprinderile de stat din domeniu sunt conduse de oameni lipsiţi de experienţă, care iau decizii în funcţie de interesele proprii, în timp ce Guvernul a folosit aceste companii “pe post de puşculiţe”. “În domeniul energetic aveţi nevoie de 10 miliarde de dolari pentru a moderniza sectorul. Acest lucru nu poate fi realizat doar cu veniturile obţinute din taxe şi nu atâta timp cât aceste active aparţin unor întreprinderi de stat conduse de oameni lipsiţi de experienţă, apropiaţi de mediul politic, care iau decizii nu în funcţie de ceea ce este mai bine pentru companie, ci în funcţie de interesele proprii”, a declarat Gitenstein anul trecut, la Bursa de Valori Bucureşti, într-un eveniment organizat împreună cu Franklin Templeton Investments, administratorul Fondului Proprietatea, care deţine acţiuni şi la Hidroelectrica.
Cu altă ocazie, Gitenstein a amintit că liberalizarea pieţei de energie este un punct al parteneriatului strategic semnat de preşedinţii Traian Băsescu şi Barack Obama. Documentul prevede colaborarea celor două părţi pentru dezvoltarea unei reţele smart grid, a gazelor neconvenţionale şi pentru liberalizarea pieţei de energie.
Reamintim, ministrul Economiei, Lucian Nicolae Bode, a anunţat că aceste contracte bilaterale de energie încheiate între Hidroelectrica şi “băieţii deştepţi din energie” au fost transmise Ministerului Justiţiei, în vederea găsirii unei posibilităţi de anulare a acestora, până pe 23 februarie.
Pe de altă parte, Hidroelectrica face parte din “primul lot” de companii de stat ce vor avea management privat. Astfel, conducerea Hidroelectrica ar putea fi asigurată chiar şi de către manageri străini, nu români.
