OMV Petrom investeşte aproximativ 32 de milioane de euro într-o campanie de foraj în Marea Neagră în ape de mică, potrivit raportului aferent primului trimestru din 2021. Reamintim, Petrom deține 50% din proiectul Neptun Deep, celelalte acțiuni fiind deținute de americanii de la Exxon. Romgaz vrea să preia participația americanilor, iar, în cazul în care Romgaz devine partener în proiectul Neptun Deep, OMV Petrom operatorul blocului Neptun Deep. Dar, deocamdată, legislația este absolut neatractivă pentru continuarea investițiilor în zăcămintele la mare adâncime, de aceea Petrom consideră imperios necesar ca Legea Offshore să fie modificată. Pare că, pentru că nu se poate la mare adâncime, Petrom investește în apele de mică adâncime ale Mării Negre.
De asemenea, OMV Petrom a semnat contractul de împărţire a producţiei pentru Perimetrul II offshore din Georgia. Pentru anul în curs, OMV Petrom Grup îşi propune o valoare a investiţiilor excluzând achiziţiile de 2,9 miliarde de lei, aproape la nivelul celei din 2020 (3 miliarde de lei).
În primul trimestru din 2021, investiţiile au însumat 571 milioane de lei în, fiind cu 40% mai mici comparativ cu perioada similară din 2020, în principal ca rezultat al crizei pandemice şi al unui efect de bază aferent investiţiilor mai mari în Downstream Oil în T1/20. Din totalul investiţiilor, 511 milioane de lei au fost direcţionaţi către Upstream, faţă de 657 milioane de lei în T1/20.
Investiţiile din Downstream au fost în valoare de 57 milioane de lei (T1/20: 295 milioane de lei), din care 56 milioane de lei în Downstream Oil (T1/20: 295 milioane de lei).
În ceea ce priveşte investiţiile din segmentul Corporativ şi Altele, acestea s-au ridicat la 4 milioane de lei, în scădere raportat la primul trimestru din 2020, cânjd au8 fost de 6 milioane de lei.
În 2021, parteneriatul cu Auchan va continua, iar până la 100 de magazine MyAuchan sunt estimate a fi deschise în staţii de distribuţie marca Petrom modernizate, în condiţiile în care la finele anului trecut erau înfiinţate 25 de astfel de magazine.
„Avem ca ţintă reducerea intensităţii emisiilor de carbon cu 27% până în 2025 faţă de 2010 (2020: scădere de 26% faţă de 2010)”, se menţionează în raport.
Vânzările totale de produse rafinate ale OMV Petrom au fost în primul trimestru al acestui an cu 4% mai mici faţă de cele din perioada similară din 2020, fiind afectate în principal de declinul cererii în activitatea de aviaţie, se mai arată în raportul transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Vânzările de gaze ale Petrom au scăzut cu aproape un sfert
Volumele vânzărilor cu amănuntul ale Grupului, ce au reprezentat 54% din vânzările totale de produse rafinate, au fost la acelaşi nivel comparativ cu primele trei luni din 2020, în principal ca urmare a revenirii cererii, în special în România.
Volumul vânzărilor totale de produse rafinate exceptând vânzările cu amănuntul s-a redus cu 8%, în principal ca urmare a declinului din activitatea de aviaţie, care a fost parţial compensat de exporturile mai mari.
În perioada ianuarie-martie 2021, volumele de gaze naturale vândute de OMV Petrom au scăzut cu 23%, la 14,36 TWh, parţial din cauza unui efect de bază generat de volumele mari de vânzări din T1/20 derivând din mediul de reglementare. Începând din iulie 2020, obligaţia de a furniza gaze naturale către piaţa reglementată a fost eliminată, în timp ce vânzările din primul trimestru din 2020 au inclus 5,5 TWh livraţi pe piaţa reglementată.
Volumele de gaze naturale vândute terţilor au fost de 11,65 TWh, cu 28% mai mici comparativ aceeaşi perioadă a anului trecut.
Pe pieţele centralizate, OMV Petrom a vândut 3,8 TWh de gaze naturale prin produsele standard în T1/21 la un preţ mediu comparabil cu preţul pieţei.
La finele primului trimestru al acestui an, OMV Petrom avea înmagazinate 0,4 TWh de gaze naturale, comparativ cu 0,3 TWh la sfârşitul primelor trei luni din 2020.
Conform datelor disponibile la acest moment din partea operatorului de sistem, consumul naţional de electricitate a fost cu 4% mai mare comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2020, în timp ce producţia naţională crescut cu 5%, România rămânând în poziţia de importator net în T1/21.
Centrala electrică Brazi a avut o producţie netă de electricitate în T1/21 de 1,18 TWh, cu 6% mai mare comparativ cu 1,11 TWh în T1/20, pe baza marjelor favorabile. Rezultatul vânzărilor companiei de energie electrică pe pieţele spot şi forward a fost complementat de veniturile obţinute de centrala electrică Brazi pe pieţele de echilibrare şi de servicii tehnice de sistem.
