Companiile petroliere naţionale din întreaga lume urmează să cheltuie sute de miliarde de dolari pe proiecte costisitoare de petrol şi gaze care vor fi profitabile numai dacă ţintele de emisii stabilite prin Acordul de la Paris vor fi ratate, a anunţat o organizaţie nonguvernamentală, transmite Reuters, preluat de Agerpres.
Potrivit unui raport intitulat „Pariuri Riscante”, ONG-ul american Natural Resource Governance Institute (NRGI) estimează că societăţile petroliere naţionale ar putea investi 1.900 miliarde de dolari în următorii zece ani, dar o cincime din aceste investiţii (aproximativ 414 miliarde de dolari) nu vor fi profitabile, exceptând cazul în care preţul petrolului va rămâne peste 40 de dolari per baril.
O serie de mari companii petroliere precum BP, Total şi Royal Dutch Shell şi-au redus deja estimările privind evoluţia pe termen lung a cotaţiei petrolului, care în prezent sunt în intervalul 50-60 de dolari pe baril, iar unii analişti se aşteaptă chiar şi la preţuri mai mici, în funcţie de modul cum va evolua tranziţia energetică.
„Cheltuielile companiilor petroliere de stat sunt un pariu extrem de riscant”, susţine David Manley, analist la NRGI şi unul dintre autorii raportului. „Ar putea să aibă succes sau ar putea să deschidă calea unor crize economice în statele emergente şi în curs de dezvoltare şi să implice programe de salvare care să coste scump fondurile publice”, a adăugat David Manley.
Raportul estimează că, deşi grupul petrolier Saudi Aramco şi alte companii petroliere de stat din Orientul Mijlociu au proiecte care vor rămâne profitabile şi la un preţ al petrolului mai mic de 40 de dolari pe baril, deciziile viitoare de investiţii vor fi mult mai dificile pentru firmele Staatsolie Maatschappij Suriname NV (Surinam), Ecopetrol SA (Columbia), Petroleos de Venezuela SA (Venezuela) şi Pertamina Persero PT (Indonezia), printre altele.
NRGI susţine că o atenţie deosebită trebuie acordată firmelor SOCAR din Azerbaidjan şi NNPC din Nigeria. Aproximativ jumătate din investiţiile viitoare ale NNPC în proiecte petroliere viitoare ar putea să se transforme în pierderi dacă tranziţia energetică globală avansează mai rapid. Alte state unde investiţiile ar trebui revizuite cu atenţie sunt Algeria, China, Rusia, India, Mozambic, Venezuela, Colombina şi Surinam.
ONG-ul susţine că guvernele pot introduce politici care încurajează companiile petroliere de stat să adopte abordare mai conservatoare cu privire la gestionarea riscurilor, însă declinul structural al preţului petrolului este un motiv de îngrijorare pe termen lung cu privire la orice proiecte viitoare.
Petrolul trece de 60 de dolari
Totuși, preţul petrolului a urcat luni la cel mai ridicat nivel din ianuarie 2020, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului depăşind 60 de dolari, în urma reducerii livrărilor de către producătorii importanţi şi a speranţelor că măsurile de sprijin a economiei SUA vor stimula cererea.
La bursa ICE Futures din Londra, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat cu 1,2%, la 60,03 dolari, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2020.
La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol ”light sweet crude” a crescut cu 1,1%, la 57,49 dolari, de asemenea cel mai ridicat nivel din ianuarie 2020.
„Preţul petrolului revine aproape de nivelul de dinaintea pandemiei de coronavirus (COVID-19). Sprijinul pare solid, iar reducerea producţiei a ajutat preţurile”, a apreciat Norbert Rücker, analist la banca elveţiană Julius Baer.
De asemenea, preţul petrolului este sprijinit de deprecierea dolarului. Investitorii urmăresc cu atenţie noile măsuri de sprijin a economiei SUA, care ar urma să fie adoptate de Congres luna aceasta.
În ianuarie, Arabia Saudită, cel mai mare exportator global de ţiţei, a fost de acord, după discuţiile din cadrul grupului OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători), să facă reduceri suplimentare voluntare ale producţiei, de un milion de barili de petrol pe zi (bpd) în februarie şi martie.
În condiţiile extinderii pandemiei de coronavirus (COVID-19) şi înăspririi restricţiilor, cererea de ţiţei scade, iar producătorii încearcă să sprijine preţurile prin reducerea producţiei.
Începând din luna ianuarie 2017, ţările din OPEC+ au redus producţia pentru a susţine preţurile şi a diminua supra-oferta, iar la mijlocul anului trecut au adoptat o reducere record a producţiei, cu 9,7 milioane barili pe zi, în contextul în care pandemia de COVID-19 a afectat cererea de benzină şi combustibil pentru avioane.
