Anul trecut, Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie din România, a plătit circa 30 milioane de euro pentru certificatele verzi, în condiţiile în care întreaga piaţă a acestora a fost de aproximativ 95 milioane euro.
Reamintim, pentru susţinerea producţiei de electricitate din surse regenerabile, fiecare megawatt produs şi livrat în sistemul energetic naţional beneficiază de certificate verzi (CV). Un CV se poate tranzacţiona la preţuri între 27 şi 55 de euro. Furnizorii sunt obligaţi să achiziţioneze aceste CV, în funcţie de cota de producţie de energie regenerabilă avizată de Autoritatea Naţională de reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Furnizorii transmit aceste costuri către consumatorii finali. Conform directivelor Uniunii Europene, până în anul 2020, toate ţările membre trebuie să ajungă ca, din consumul de electricitate, 20% să provină din surse regenerabile. Deocamdată, România nu şi-a îndeplinit ţintele anuale (de exemplu, anul trecut trebuia să ajungă la 10% energie verde), de aceea un CV se tranzacţionează la preţul maxim, de 55 euro.
Renegociere cu Hidroelectrica
Alro Slatina, cel mai mare client al Hidroelectrica (la rândul său, cel mai ieftin producător intern de energie electrică), este de acord cu renegocierea preţului din contractul de furnizare a electricităţii, cerută de Fondul Monetar Internaţional (FMI). De asemenea, este de acord cu desecretizarea contractului faţă de autorităţile statului, dar nu şi cu publicarea acestuia pe internet, în măsura în care aceasta va afecta concurenţial compania, a declarat, într-o conferinţă de presă, Marian Năstase, vicepreşedinte în Consiliul de Administraţie (CA) al Alro Slatina.
“Negocierea cu Hidroelectrica este într-un stadiu avansat. Renegocierea preţului şi asumarea unor riscuri suplimentare pot fi supuse negocierii. Vom fi de acord să desecretizăm contractul, însă noi suntem într-o piaţa concurenţială şi desecretizarea ne va afecta, iar întrebarea care se pune este cine va suporta daunele”, a explicat vicepreşedintele CA Alro Slatina.
Acesta a precizat că discuţiile asupra contractului cu Hidroelectrica sunt într-un stadiu avansat, însă acestea nu puteau fi finalizate până la 15 februarie, data limită stabilită pentru renegocierea contractelor, deoarece pentru luarea unor astfel de decizii trebuie parcurşi unii paşi esenţiali pentru o companie privată cum este Alro Slatina, fiind necesară chiar o Adunare a Acţionarilor pentru a aproba modificarea contractului.
În ceea ce priveşte alte două cerinţe ale FMI, legate de o renegociere a duratei contractului cu Hidroelectrica şi a cantităţilor de energie, reprezentanţii Alro au lăsat să se înţeleagă că nu ar fi de acord cu astfel de ajustări.
“Nu am dori diminuarea cantităţilor pentru că noi suntem o societate de producţie, iar reducerea cantităţilor ar duce la scăderea producţiei. Noi nu ne considerăm în categoria «băieţilor deştepţi», suntem un producător industrial cu trei societăţi şi 3.000 de oameni angajaţi direct, alţi 30.000 de angajaţi depinzând direct de noi. În plus, suntem şi unul dintre contributorii importanţi la bugetul de stat şi cel local. Dacă noi stopăm furnizarea de materie primă vom afecta alte societăţi din România. Deci, cred că problema nu se pune direct în cazul nostru”, a declarat Marian Năstase.
În ceea ce priveşte reducerea duratei contractului, acesta a menţionat că, pentru ca societatea să continue investestiţiile, băncile cer garanţii, precum contracte pe termen lung. Reamintim, Alro vrea să construiască şi o termocentrală pe gaze, la Tulcea.
“Pentru a te dezvolta, băncile te finanţează pe baza unor contracte pe termen lung pentru materii prime şi cantităţi de produse vândute pe o perioadă de minimum cinci ani de zile”, a spus Marian Năstase. De remarcat, pentru combinatele de aluminiu, electricitatea reprezintă, practic, materie primă.
Marian Năstase a subliniat că, în prezent, contractul cu Hidroelectrica a fost pus la dispoziţia Comisiei Europene, nu şi a FMI, dar, dacă reprezentanţii Fondului o vor cere, ”o vom face”.
Din cauza activării clauzei de forţă majoră la începutul lunii octombrie 2011 de către Hidroelectrica, în ultimul trimestru al anului trecut Alro a primit sub 50% din cantitatea de electricitate din contractul cu producătorul de energie. Prin urmare, compania a fost obligată să achiziţioneze o cantitate semnificativă de electricitate de pe Piaţa Zilei Următoare şi de pe Piaţa de Echilibrare, la preţuri foarte mari. Aceste contracte pe termen scurt, nepredictibile, implică, în general, costuri ridicate.
Reamintim, noul ministru al Economiei, Lucian Nicolae Bode, a anunţat că, pe 15 februarie, au fost transmise către Ministerul Justiţiei contractele bilaterale de energie ale Hidroelectrica, în vederea găsirii unei posibilităţi de anulare a acestora. O decizie în acest sens urmează să fie luată în 23 februarie.
Rezultate mai mari ca în 2010
Alro Slatina, cel mai mare producător de aluminiu din Europa Centrală şi de Est, a înregistrat în 2011 un profit net preliminar de 230 de milioane de lei, cu 44% mai mare faţă de cel obţinut în anul anterior, de aproape 160 milioane lei.
Compania a raportat o cifră de afaceri preliminară de 2,24 miliarde de lei, în crestere faţă de 1,81 miliarde de lei în 2010, ca urmare a condiţiilor favorabile de piaţă din primele nouă luni ale acestui an.
Alro plăteşte un impozit pe profit pentru 2011 în valoare de 51,73 milioane de lei, faţă de 33,24 milioane de lei în 2010.
“Compania a implementat strategia sa de creştere continuă, axată pe produsele cu valoare adăugată mare, reuşind, astfel, să rămână profitabilă. Structura costurilor noastre, precum şi investiţiile semnificative, ne-au permis să ne îmbunătăţim rezultatele atunci când piaţa internaţională a aluminiului a crescut, dar, de asemenea, să rămânem profitabili atunci când factori externi nepredictibili au avut impact asupra activităţii noastre”, a mai spus Marian Năstase.
Anul trecut, producţia totală de aluminiu turnat a fost de aproximativ 261.000 tone, în creştere de la 241.000 de tone în 2010. Producţia de aluminiu procesat a crescut cu 10.000 de tone, de la 44.000 în 2010 de tone la 54.600 de tone.
De asemenea, Alro a majorat investiţiile totale de la aproximativ 27 milioane de lei în 2010, la peste 85 milioane de lei în 2011. Compania a continuat programul de creştere a capacităţii de producţie pentru sârmă, de reducere a consumului de utilităţi şi de consolidare a eficienţei.
În T4 2011, rezultatele financiare au fost afectate atât de factorii internaţionali, cât şi de cei locali. Prin urmare, profitul net al companiei pentru ultimul trimestru din 2011 a scăzut la 7,61 milioane de lei, de la un profit net de 28,32 milioane de lei în T4 2010. Cifra de afaceri pentru T4 2011 a fost de 538,5 milioane de lei, faţă de 475,53 milioane de lei în T4 2010.
Scăderea de 70% a profitului din T4 2011, în comparaţie cu T4 2010, a fost rezultatul a doi factori principali: scăderea preţului aluminiului la Bursa Metalelor de la Londra (LME) şi creşterea costurile cu utilităţile, rezultate în principal din achiziţionarea de electricitate de pe pieţele spot şi de echilibrare. Prin urmare, costurile cu utilităţile (în special energia electrică) au crescut cu aproximativ 49 de milioane de lei, în T4 2011, în comparaţie cu T4 2010, iar per total, în 2011 au fost mai mari cu 192,5 milioane de lei, în comparaţie cu 2010.
Principalele pieţe de desfacere pentru produsele Alro sunt Uniunea Europeană (Ungaria, Polonia, Grecia, Germania şi România). Compania are exporturi în Statele Unite şi Asia.
