România este pe cale de a ratifica Acordul de la Paris, proiectul de lege fiind supus dezbateri publice pentru 30 de zile, ca să respecte legislația națională în materie. Pentru atingerea țintelor asumate prin Acord, România, alături de celelalte state al UE, va trebui să facă mari eforturi. În prezent, la nivel comunitar, nu s-a stabilit modul în care fiecare țară va participa la îndeplinirea angajamentelor asumate voluntar de către UE în cadrul Acordului de la Paris. Documentul intră în vigoare după ratificarea lui de cel puțin 55 de părți ce reunesc cel puțin 55% din emisiilor înregistrate.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a prezentat proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de la Paris la Convenţia-cadru a Organizației Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnat la New York la 22 aprilie 2016. Acest Acord „impune obligaţii juridice pentru realizarea obiectului global pe termen lung de menţinere a creşterii temperaturii globale sub 2°C faţă de nivelul din perioada pre-industrială, în funcţie de capacităţile şi responsabilităţile şi capacităţile de care dispun”, se arată în Expunerea de motive.
Textul Acordului acoperă toate ariile de preocupare, precum reducerea emisiilor pentru atingerea obiectivului global de temperatură, asigurarea unui mecanism global de transparență și monitorizare, consolidarea și sprijinirea eforturilor statelor de a se adapta la efectele schimbărilor climatice, consolidarea abilității de redresare în urma efectelor schimbărilor climatice și sprijinirea statelor-părți (inclusiv din punct de vedere financiar) pentru întărirea eforturilor de combatere a efectelor schimbărilor climatice.
Uniunea Europeană și-a asumat ținte de reducere a emisiilor CO2 încă din 2014, pe care le promoveaz prin Acordul de la Paris. Obiectivul obligatoriu de reducere până în 2030 a emisiilor interne de gaze cu efect de seră este de cel puțin 40 % față de 1990, care este împărțit după cum urmează: o reducerea emisiilor gaze cu efect de seră cu 43% până în 2030 față de 2005 în sectorul energie și sectoarele industriale mari. Aceste sectoare intră sub incidența Schemei de comercializare a certificatelor de emsii de gaze cu efect de seră (EU ETS); o reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% până în 2030 fața de 2005 în sectoarele non-ETS, incluzând transportul, agricultura, construcțiile, gestiunea emisiilor din deșeuri etc. Aceste sectoare nu sunt supuse unui mecanism de piață în tranzacționarea a certificatelor de emisii. Pe lângă acestea, UE și-a propus un obiectiv orientativ de cel puțin 27 % la nivelul UE pentru îmbunătățirea eficienței energetice în 2030 în comparație cu proiecțiile privind consumul de energie în viitor.
Efortul României
Principalele obligații ale României sub Cadrul 2030 și Acordul de la Paris, din punct de vedere a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2030 se referă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 43% până în 2030 fața de 2005 sub EU ETS (activităţi în domeniul energetic, inclusiv rafinăriile; activităţi de producţie şi prelucrare a metalelor feroase; activităţi în industria mineralelor – ciment, var, sticlă şi ceramică, activităţi de producere a celulozei, hârtiei şi cartonului; industria chimică; activităţi de producţie şi prelucrare a metalelor neferoase). La acesta se adaugă și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 2% până în 2030 față de 2005 în sectoarele non-ETS, incluzând transportul, agricultura, construcțiile, gestiunea emisiilor din deșeuri-obiectiv la nivel de SM stabilit în funcție de PIB/cap de locuitor.
În prezent, este în curs de negociere legislația UE privind modul de implementare ale acestor obligații.
