Societatea Naţională Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei atomice de la Cernavodă, a derulat o nouă procedură de achiziţie de combustibil nuclear, respectiv o cantitate de 120 de tone de uraniu natural în pulbere sinterizabilă de UO2, câştigătorul fiind tot firma canadiană Cameco, a anunţat, luni, directorul general al societăţii, Daniela Lulache, într-o conferinţă de presă.
„Nuclearelectrica a mai derulat o procedură de achiziţie pentru pulbere de dioxid de uraniu. Această procedură de achiziţie s-a adresat şi de această dată celor doi furnizori calificaţi, respectiv Compania Naţională a Uraniului (CNU) şi Cameco (Canada). A avizat achiziţia unei noi cantităţi de 120 de tone de pulbere de uraniu care, evident, aşa cum v-am informat şi data trecută, asigură consumul necesar pentru producţia fabricii de combustibil pentru aproximativ 6 luni. Şi acesta a fost un lot, deoarece această procedură de achiziţie a avut în vedere două loturi, respectiv două produse diferite. Cel de-al doilea lot se referă la procesarea de material neconform. Rezultatul astfel: lotul 1, respectiv achiziţia a 120 de tone de pulbere, a fost câştigat şi de această dată de către Cameco, la preţul de 429,47 lei/kg, semnificativ mai mic decât al CNU. Lotul 2, procesarea de material neconform, a fost câştigat de Compania Naţională a Uraniului, la preţuri între 90 şi 200 lei/kg”, a spus Daniela Lulache.
Daniela Lulache a explicat că, pentru a-şi asigura siguranţa în aprovizionarea cu uraniu pe termen lung şi a evita dependenţa de un singur furnizor, indiferent care este acela, SNN a iniţiat, în luna aprilie 2016, o procedură de calificare a unor potenţiali furnizori de materie primă (CNU şi Cameco fiind deja furnizori calificaţi) în vederea încheierii unui contract de achiziţie pe o perioadă mai lungă de timp, de 2-4 ani. Deşi a existat interes din partea furnizorilor internaţionali, procedura s-a finalizat fără calificarea vreunui nou furnizor datorită faptului că singurul furnizor care a depus documentaţia în timp nu a făcut dovada îndeplinirii specificaţiilor tehnice de produs solicitate de SNN.
Lulache a menţionat faptul că SNN va relua procedura de calificare de noi furnizori în viitorul apropiat.
De asemenea, Daniela Lulache a spus că SNN va returna CNU garanţia de bună execuţie constituită în baza contractului încheiat în anul 2014, întrucât, în urma analizei actuale, având în vedere şi rezultatele celei de-a doua proceduri de achiziţie iniţiate de SNN, prejudiciul pentru SNN nu mai există pentru o cantitate cumulată de 240 tone, în timp ce pentru restul cantităţii, care ar mai fi urmat să fie livrată de CNU (de circa 54 tone), probabilitatea de apariţie a unui prejudiciu este mai redusă. Valoarea garanţiei este de 8,9 milioane de lei.
În ceea ce priveşte contractul de procesare de material neconform, directorul SNN a precizat că valoarea acestuia depăşeşte patru milioane de lei. „Încercăm să ajutăm CNU cum putem, prin returnarea garanţiilor de bună execuţie, prin contractul de procesare a materialului neconform, dar respectând legislaţia în vigoare şi fără a aduce prejudicii economice Nuclearelectrica”, a mai spus Daniela Lulache.
Taxe pe reactoare
Nuclearelectrica plăteşte în 2016, pentru reactoarele nucleare, un impozit pe clădiri nerezidenţiale de 0,5% din valoarea impozabilă, respectiv 50 milioane de lei, faţă de o taxă pe stâlp de 69 milioane de lei în anul anterior, a mai spus Daniela Lulache.
„Conform noului Cod Fiscal, reactoarele nucleare sunt clădiri nerezidenţiale, pentru care se datorează impozit pe construcţii la bugetul local. Nivelul impozitului pe construcţii este stabilit de autoritatea locală şi, conform Codului Fiscal, este între 0,3 şi 1,6% din valoarea impozabilă a bunului, cu posibilitatea de majorare cu până la 50% în situaţii argumentate de către autoritatea locală. În cazul nostru, pentru anul 2016, nivelul impozitului este de 0,5%. Evident, urmează să vedem la ce nivel va decide autoritatea locală să-l stabilească în anul 2017. 0,5% înseamnă aproximativ 50 de milioane de lei pe an”, a spus Daniela Lulache.
Practic, taxa pe clădiri nerezidenţiale a înlocuit taxa de stâlp. Lulache a precizat că taxa pe stâlp plătită de companie la fost anul trecut de 69 de milioane de lei, iar, cu un an înainte, de 88 de milioane de lei. Anterior, centralele termice, hidro şi nucleare erau exceptate de la plata unui impozit pe construcţii.
Potrivit acesteia, au fost făcute o serie de demersuri pentru că plaja foarte mare de impozit care poate fi modificată de la un an la altul face dificilă predictibilitatea costurilor pe care compania le are de la an la an. De asemenea, în cazul în care s-ar aplica un impozit la limita superioară, de 1,95%, acesta ar ajunge la 150 de milioane de lei pe an, iar, plătiţi pe o perioadă de 50 de ani, cât este durata de viaţă maximă a unui reactor retehnologizat, s-ar ajunge la plata a încă o dată a valorii acestuia la bugetul local. Acesta a mai spus că acest tip de impozit ar trebui să fie unul datorat bugetului general.
