Indicele preţurilor de consum a fost de -2,1% în luna ianuarie 2016 comparativ cu ianuarie 2015, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Se pare că românii nu o duc, totuşi, mai bine!
“Preţurile de consum în luna ianuarie 2016 comparativ cu luna ianuarie 2015 au fost mai mici cu 2,1%. În luna ianuarie 2016, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu ianuarie 2015, este de 53,3%, iar cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0 – 2,5% deţin o pondere de 28,9%. Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 17,8%. Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2015 – ianuarie 2016) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2014 – ianuarie 2015), calculată pe baza IPC, este de -0,8%”, informează INS.
În ianuarie 2016 faţă de ianuarie 2015, preţurile de consum au scăzut la grupa mărfurilor alimentare cu 6,3%.
Reamintim, Banca Naţională a României (BNR) estimează o inflaţie de -3% pentru finalul lunii martie 2016, cu un interval de incertitudine de +/-0,6%. Ţinta de inflaţie a Băncii Centrale pentru 2016 este de 2,5% +/-1 punct procentual. BNR a modificat la 1,4% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară, de 1,1%, conform datelor prezentate săptămâna trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă. Pentru 2017, Banca Naţională a prognozat o inflaţie de 3,4%, la finele anului.
Cartofii, legumele şi conservele de legume, precum şi fructele proaspete s-au scumpit cel mai mult în luna ianuarie 2016, comparativ cu decembrie 2015, se mai arată în comunicatul Statisticii.
Astfel, în ianuarie preţul la cartofi a crescut cu 3,9%, la legume şi conserve de legume – cu 3,07%, iar la fructe proaspete – cu 2,34%. Alte creşteri au fost la ulei – cu 1,34%, la citrice şi alte fructe meridionale – cu 1,41% sau la cărţi, ziare şi reviste – cu 1,08%.
În ceea ce priveşte scăderile de preţuri, acestea s-au regăsit la serviciile de apă, canal, salubritate – cu 6,9%, la gaze – cu 3,23%, la combustibili – cu 3,07%, la CFR – cu 3,19% sau la energie electrică – cu 2,94%. La produsele alimentare, diminuări au fost la ouă – 1,28%, vin – 1,84%, ţuică, rachiuri şi alte băuturi – 2,05% şi bere – 1,33%.
Noi ponderi pentru IPC
Ca în fiecare an, şi în 2016 s-au modificat coeficienţii de ponderare pentru calculul indicelui preţurilor de consum (IPC). Pentru anul 2016, coeficienţii de ponderare sunt determinaţi pe baza datelor din Ancheta bugetelor de familii aferente anului 2014, după cum, pentru 2015, coeficienţii au fost determinaţi pe baza anchetelor aferente anului 2013. Totalul coeficienţilor este de 10.000. Este ca şi cum, din 10.000 de lei vechi, un român ar cheltui, lunar, 32 de lei pentru făină, 23 de lei pentru unt, 64 de lei pentru ouă etc., cifrele reprezentând, de fapt, coeficienţii de ponderare. În anul 2016, coeficientul pentru mărfurile alimentare a scăzut la 3.600, de la 3.748 în 2015. A crescut uşor, de la 4405 în 2015, la 4425 în 2016 coeficientul pentru mărfurile nealimentare. Mult mai mult a crescut coeficientul pentru servicii, de la 1.847 (în 2015), la 1.975 (în 2016).
La mărfurile alimentare, o scădere importantă s-a consemnat la pâine (de la 530, la 465). A scăzut şi ponderea la carne, de la 920, la 893, cea mai mare consemnându-se la carnea de pasăre (de la 253, la 240). De asemenea, ponderea zahărului s-a diminuat de la 72 de puncte la 57, a băuturilor alcoolice – de la 123, la 116, iar la ouă – de la 64, la 62 de puncte. În principiu, aproape toate ponderile la alimente au scăzut, cu excepţia conservelor de fructe şi legume (care au consemnat creşteri de 5-10 puncte), fasolea (+3 puncte), specialităţi de franzelărie (+2 puncte), citrice (+4 puncte), conserve de carne (+4 puncte).
Contrar aşteptărilor, printre cele mai mari creşteri ale ponderilor la produsele nealimentare s-au consemnat la cărţi, ziare şi reviste: de la 98 puncte în 2015, la 113 puncte în 2016. Majorări s-au consemnat şi la îmbrăcăminte, confecţii, articole de igienă, cosmetice, medicamente. În schimb, au scăzut ponderile la ţigări, combustibili, gaze şi energie termică.
Dintre servicii, se pare că românii au cheltuit mai mult pentru cinematografe, teatre, muzee, cheltuieli cu învăţământul şi turismul, având în vedere că ponderea acestora a crescut în 2016 la 257 puncte, faţă de 215 în 2015. A crescut şi ponderea pentru apă, canal, salubritate (de la 304, la 315), dar şi pentru chirie (de la 93, la 123 puncte).
Astfel, conform acestor ponderi, pare că viaţa românilor ar trebui să fie mai bună: cheltuiesc mai mult pentru educaţie, cultură, igienă, pâine şi mai puţin pentru ţigări şi apă caldă şi căldură. Din păcate, s-ar putea să nu fie tocmai aşa: dacă nu mai dau atâţia bani pe pâine este pentru că a scăzut TVA-ul la pâine (reamintim, ancheta bugetelor a fost realizată în anul 2014, după ce, în septembrie 2013, TVA-ul la pâine s-a redus de la 24%, la 9%). Dacă viaţa românilor s-ar fi îmbunătăţit, ar fi cheltuit mai mult pe carne, dar nu este aşa: şi ponderea la carne a scăzut, în condiţiile în care a crescut cea la conserve de carne. Mai mult, pare că românii au devenit vegetarieni (au crescut ponderile la unele legume şi fructe). Cel mai probabil, s-au scumpit mărfurile. De exemplu, cărţile, ziarele, revistele s-au scumpit cu 2,76 în luna decembrie 2014, faţă de decembrie 2013, încălţămintea din piele – cu 2,70%, articolele de igienă şi cosmetice – cu 1,61%, ţigările – cu 7,25%, fasolea – cu 5,09%, în condiţiile în care inflaţia decembrie 2014 faţă de decembrie 2013 a fost de 0,83%, iar pe întreg anul 2014 – de 1,07%.
