Prăbuşirea preţului petrolului are consecinţe dintre cele mai diverse: de la deprecierea masivă a rublei, eliminarea unor subvenţii, criză economică în ţările producătoare, manifestări în stradă, la scăderea preţului la carburanţi, dar şi a preţului certificatelor de emisii (CO2).
În acest moment, cea mai mare ”bătălie” pare să se dea în domeniul energiei, între hidrocarburi şi regenerabile. Un preţ mare al combustibililor fosili face atractivă nu numai producţia petrolului şi gazelor din surse neconvenţionale (precum cele de şist sau nisipuri), ci şi producţia de energie electrică din surse neconvenţionale (eoliană, fotovoltaică, geotermală etc.). În plus, combustibilii fosili (petrol, gaze, cărbuni) sunt şi cei mai mari poluatori, iar emisiile de gaze cu efect de seră pe care aceştia le degajă sunt considerate principala cauză a schimbărilor climatice, pe care le suportăm cu toţii, de la veri caniculare, la ierni extrem de geroase, de la inundaţii la secetă. De aceea, un preţ mic al petrolului (care atrage, după sine, un preţ mic al gazelor şi al cărbunilor) face neprofitabilă nu numai producţia din surse neconvenţionale, ci şi utilizarea energiilor regenerabile, foarte scumpe în comparaţie cu cele clasice. Un preţ mic al petrolului atrage după sine ieftinirea carburanţilor, iar, în aceste condiţii, cine se mai gândeşte la motoare mici, cu un consum mic de combustibil, sau la maşini electrice?! Mai mult, cine se mai gândeşte la subvenţionarea cu sume importante a energiei eoliene, fotovoltaice etc., atunci când are la dispoziţie energie ieftină din cărbuni, gaze sau păcură?!
Astfel, un preţ mic al ţiţeiului are drept consecinţă “o revigorare” a producerii clasice a energiei electrice. Un exemplu în acest sens îl reprezintă certificatele CO2. În principiu, o termocentrală pe cărbuni trebuie să achiziţioneze un certificat CO2 pentru fiecare megawatt produs, iar o centrală pe gaze – un certificat CO2 pentru 2 MW produşi.
De la 8,58 euro la sfârşitul lunii noiembrie 2015, un certificat CO2 a ajuns să se tranzacţioneze, pe 4 decembrie, cu 8,53 euro, pentru ca acum preţul să se prăbuşească la sub 6 euro.
Pe 30 noiembrie 2015 a început COP 21, reuniunea de la Paris în cadrul căreia s-au trasat liniile directoare pentru politici în vederea diminuării emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe 4 decembrie 2015 a avut loc reuniunea OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol), în cadrul căreia s-a hotărât ca statele membre ale cartelului să păstreze aceleaşi cote de producţie. Cum cererea este mult mai mică decât oferta, preţul internaţional al petrolului şi-a continuat trendul descendent început la mijlocul anului 2014 (când un baril se tranzacţiona cu circa 115 dolari), ajungând, în prezent, la sub 30 dolari/baril. Mai mult, preţul „coşului” OPEC a ajuns la 22,48 dolari/baril, pe 20 ianuarie 2016. Ţiţeiul Brent (de referinţă pe piaţa europeană) şi cel WTI (de referinţă pe piaţa americană) şi-au „revenit” puţin, întorcându-se la peste 32 dolari/baril.
Totuşi, certificatele CO2 pe piaţa europeană au ajuns să se tranzacţioneze cu 5,91 lei/certificat! Ceea ce înseamnă că se ietfineşte şi energia electrică vândută de termocentralele pe gaz şi pe cărbune, un efect al ieftinirii petrolului.
De asemenea, preţul carburanţilor s-a redus simţitor! La mijlocul lunii iunie 2014 (când preţul petrolului era de aproximativ 115 dolari/baril), preţul mediu al unui litru de benzină, fără taxe, era, la nivelul UE, de 0,67 euro/litru, iar al motorinei – 0,69 euro/litru. Pe 19 ianuarie 2015, benzina avea un preţ de 0,43 euro/litru, iar motorina – de 0,48 euro/litru, pentru ca acum (pe 18 ianuarie) să ajungă la 0,39 euro/litru, iar motorina – la 0,37 euro/litru. Este adevărat că, deşi preţul ţiţeiului s-a diminuat de aproape 4 ori din iunie 2014 până în prezent, preţul carburanţilor fără taxe în Uniunea Europeană (UE) s-a redus cu doar 70%. Dacă se iau în consideraţie şi taxele, atunci scăderea este mult mai mică! La mijlocul lunii iunie 2014, preţul mediu al benzinei în UE era de 1,57 euro/litru, iar al motorinei – de 1,41 euro/litru, pentru ca acum preţul benzinei să fie de 1,25 euro/litru, iar al motorinei – de 1,05 euro/litru!
Manifestări în stradă
Prăbuşirea preţului petrolului pe pieţele internaţionale a aruncat Azerbaidjanul într-o criză economică ce a condus la manifestaţii de o rară amploare pentru o ţară unde orice formă de contestare este, de obicei, reprimată, arată AFP.
După ce ani la rând a beneficiat de pe urma veniturilor obţinute din petrol, principalul său produs la export şi care aduce circa trei sferturi din încasările bugetare, această ţară, condusă de 12 ani de preşedintele Ilham Aliyev, a fost nevoită să anunţe privatizări masive şi să instituie măsuri de control a capitalurilor.
Banca centrală a cheltuit masiv din rezervele valutare, circa o jumătate, pentru a susţine moneda naţională. Dar, în ultimele zile, a renunţat să mai susţină în acest mod cursul de schimb, astfel că moneda azeră, manatul, şi-a pierdut rapid o treime din valoare.
Prin urmare, numeroşi cetăţeni s-au repezit la ghişeele băncilor pentru a-şi retrage economiile, temându-se de perspectiva unei devalorizări şi mai accentuate a monedei naţionale. Situaţia este şi mai delicată pentru cei circa 2,5 milioane de azeri (dintr-o populaţie totală de circa 9,5 milioane) care au contractat credite imobiliare în dolari. Conform unor surse locale, unii s-au sinucis pentru că nu au mai reuşit să-şi plătească ratele la credite.
Ca o consecinţă a creşterii preţurilor şi a şomajului, nemulţumirile sociale au condus la numeroase manifestaţii şi ciocniri cu forţele de ordine în mai multe oraşe, mai ales la Siazan, în nord. Conform partidului de opoziţie Musavat, poliţia ar fi operat şi circa o sută de arestări în rândul protestatarilor.
Pentru a mai atenua din nemulţumirea populară, preşedintele Aliyev a redus taxele pentru unele produse de bază, precum făina sau pâinea, şi a stabilit cu Guvernul să întocmească un plan de privatizări menit să relanseze economia, mai ales prin diversificarea ei, astfel încât să reducă dependenţa faţă de petrol.
Aceste măsuri par să fi calmat, pentru moment tensiunile, dar unii experţi avertizează că ele nu vor fi de ajuns dacă pe termen lung cotaţiile petrolului vor rămâne la un nivel scăzut.
Şi rubla se devalorizează
Nu numai moneda azeră, ci şi cea a Rusiei a consemnat deprecieri masive. Rubla a atins un nivel minim record faţă de dolar, din cauza declinului preţului ţiţeiului, principalul produs de export al ţării, şi a sancţiunilor impuse Moscovei de statele occidentale, transmit AFP şi Bloomberg.
Moneda Rusiei a scăzut cu 1,8%, la 80,156 ruble pentru un dolar – depăşind precedentul nivel minim record înregistrat în 16 decembrie 2014, de 80,10 ruble pentru un dolar, care a forţat Banca Centrală a Rusiei să majoreze de urgenţă rata dobânzii. De asemenea, euro s-a apreciat semnificativ, ajungând la peste 87 de ruble.
“Nivelul de 80 de ruble pentru un dolar pare optimist, ţinând cont de actualul preţ al ţiţeiului. Petrolul este la un nivel scăzut record şi nu exclud o depreciere suplimentară a rublei la începutul lunii viitoare, după ce investitorii vor înţelege că preţul barilului de ţiţei va rămâne scăzut“, a apreciat analistul Alexei Egorov, de la PAO Promsvyazbank în Moscova.
Reducere de subvenţii
Cea mai afectată de scăderea preţului la ţiţei este populaţia statelor producătoare. Astfel, emirul Kuweitului, şeicul Sabah al-Ahmad Al-Sabah, a anunţat că subvenţiile pentru carburant, electricitate şi apă vor fi reduse, pentru a permite ţării să facă faţă scăderii semnificative a preţului petrolului, fără a preciza însă data la care va intra în vigoare această decizie, informează AFP, preluată de Agerpres.
“Vom elimina subvenţiile, vom creşte preţurile la benzină, electricitate şi apă şi vom reduce subvenţiile pentru alte servicii”, a declarat emirul Kuweitului la o întâlnire cu redactorii şefi ai jurnalelor locale.
Kuweitul este singurul dintre cele şase state din Consiliul de Cooperare a Golfului care nu a redus până acum subvenţiile, după scăderea preţului petrolului, care asigură cea mai mare parte a veniturilor la buget. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatarul, Oman şi Bahreinul fie au majorat, fie au liberalizat preţurile la carburanţi, electricitate şi apă.
În bugetul pentru anul fiscal 2015/2016 Guvernul kuweitian a alocat aproximativ şapte miliarde de euro pentru subvenţii la carburant, electricitate şi apă. O sumă similară este alocat pentru alt forme de subvenţii şi ajutoare sociale.
Kuweitul a înregistrat excedente bugetare în fiecare dintre ultimii 16 ani, acumulând rezerve de peste 600 de miliarde de dolari. Însă, pentru actualul exerciţiu fiscal, care se încheie la data de 31 martie 2015, se aşteaptă la un deficit de 23 de miliarde de dolari. Petrolul asigură 94% din veniturile Kuweitului.
Reducere de investiţii
Cele mai mari companii petroliere anunţă scăderi masive ale investiţiilor. Consultantul internaţional Wood Mackenzie a publicat, recent, un studiu, semnalând că 68 de megaproiecte petroliere sunt oprite din cauza noilor condiţii de pe piaţa petrolului. Conform acestuia, valoarea proiectelor amânate este de 380 miliarde dolari, iar proiecte, care însumează 27 miliarde barili în rezerve, nu vor fi, momentan, dezvoltate comercial.
De altfel, şi grupul petrolier rus Lukoil, prezent şi pe piaţa din România, intenţionează să-şi reducă investiţiile în acest an cu aproximativ 1,5 miliarde de dolari faţă de suma preconizată anterior, ca urmare a scăderii preţului petrolului, a declarat directorul general Vagit Alekperov, informează AFP.
“În prezent, avem trei scenarii: unul real, în care barilul de petrol costă 30 de dolari, unul optimist – de 40 de dolari şi unul de criză – de 20 de dolari pe baril. Dacă plecăm de la un preţ de 30 de dolari/baril, vom fi nevoiţi să reducem cu aproximativ 1,5 miliarde de dolari investiţiile programate pentru acest an, la 8,5 miliarde de dolari”, a declarat Vagit Alekperov într-un interviu acordat cotidianului rus RBK. Alekperov a adăugat că în scenariul pesimist, în care preţul barilului de petrol va ajunge la 20 de dolari, Lukoil va fi nevoit să reducă investiţiile cu alte 1,5 miliarde de dolari.
În ultimii ani, Lukoil a făcut investiţii considerabile pentru a contracara scăderea producţiei realizată în Rusia, fiind implicat în special în proiectul Qurna-2 din Irak. Vagit Alekperov a estimat că în 2015 industria petrolieră mondială a pierdut investiţii în valoare de 400 de miliarde de dolari. “Este posibil ca în acest an să avem o cifră similară. În acest context vom continua să ne îndeplinim obligaţiile faţă de acţionarii noştri prin reducerea investiţiilor”, a spus Alekperov.
Întrebat dacă Lukoil continuă să analizeze vânzarea unor active din Europa, acesta a răspuns afirmativ chiar dacă a recunoscut că momentul actual nu este cea mai bună perioadă. “Negociem vânzarea activelor noastre din ţările baltice, posibil şi a celor din Polonia, pentru că nu există o integrare cu facilităţile noastre de producţie. În plus, tensiunile care există în Ucraina influenţează activitatea companiei, în special în Europa de Est”, a spus directorul Lukoil.
Reduceri de rating
Moody’s Investors Service ar putea retrograda ratingurile principalilor producători de ţiţei din Europa – Royal Dutch Shell Plc, BP Plc, Total SA şi Statoil ASA, după ce a pus sub revizuire, pentru o posibilă retrogradare, calificativele a peste 100 de companii energetice şi miniere, transmite Bloomberg.
Revizuirea vine după ce agenţia de evaluare financiară şi-a redus estimările privind preţul ţiţeiului. Moody’s a previzionat că preţul petrolului s-ar putea redresa mai lent decât se aşteaptă companiile şi există riscul unui declin mai accentuat.
„Chiar în cazul unei redresări modeste faţă de actualul preţ, companiile producătoare se vor confrunta cu un nivel mai scăzut al fluxului de numerar. Punerea sub revizuire, pentru o posibilă retrogradare, ia în considerare faptul că majoritatea fundamentelor industriei sunt mai slabe şi au potenţialul de a justifica modificarea ratingurilor”, se arată în comunicatul Moody’s.
Companiile petroliere – printre care Royal Dutch Shell Plc, Total SA şi Statoil ASA – au fost afectate de declinul preţului ţiţeiului. Printre companiile globale al căror rating ar putea fi retrogradat se află Schlumberger, Chesapeake Energy şi Alcoa.
