“Negocierile privind unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă sunt destul de greoaie, investitorii sunt încă temători, dar noi sperăm că vom asigura condiţii optime, în aşa fel încât aceste unităţi să fie finalizate cât mai repede”, a declarat Andrei Dominic Gerea, ministrul Energiei, la evenimentul dedicat celebrării a 60 de ani de activitate nucleară în România, organizat de Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR), în colaborare cu Camera Deputaţilor. Pe de altă parte, fostul ministrul al Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a declarat că proiectul nuclear românesc este într-un mare impas, pentru că nu există niciun fel de asumare politică.
„Dorim să vedem finalizate cât mai repede grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă. Negocierile (mai ales în astfel de domenii şi în perioade de regres economic, criză financiară la nivel mondial sau de progres timid) la rândul lor sunt destul de greoaie. Investitorii încă sunt temători, dar noi sperăm că vom asigura condiţii optime în aşa fel încât aceste unităţi 3 şi 4 de la Cernavodă să fie finalizate cât mai repede”, a spus Andrei Gerea.
Potrivit acestuia, energetica nucleară românească reprezintă, prin caracteristicile tehnologice ale soluţiilor tehnice adoptate şi prin indicatorii de performanţă tehnico-economică, o soluţie optimă pentru îndeplinirea cerinţelor dezvoltării economice durabile şi satisfacerea cererii de energie electrică. De asemenea, el a precizat că autorităţile vor continua programul nuclear.
Proiectul reactoarelor 3 şi 4 este evaluat, momentan, la 6,45 de miliarde de euro, însă studiul de fezabilitate în urma căruia s-a stabilit acest necesar de investiţii va fi revizuit.
Pe de altă parte, Varujan Vosganian este de părere că proiectul reactoarelor 3 şi 4 este într-un mare impas pentru. „Dacă mă uit în jur, îmi dau seama că proiectul nuclear românesc este într-un mare impas. Nu există niciun fel de asumare politică privind proiectul nuclear. E al şaptelea ministru în 4 ani (n.r. – Andrei Gerea). În domeniul strategiilor energetice, de mulţi ani de zile nu mai există un numitor comun la nivelul clasei politice. Fiecare strategie nucleară, strategie energetică, odată făcută este respinsă de guvernele care vin şi fiecare încearcă să-şi propună strategia proprie. În domeniul nuclear, în domeniul energetic în general, nu este ca în alte domenii. Noi nu putem să decidem ceva de astăzi pe mâine”, a spus Vosganian.
El a precizat că Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare este în insolvenţă, iar reactoarele 3 şi 4, puse pe hârtie în 2009, nu mai există ca proiect. „Regia de activităţi nucleare este în insolvenţă, reactoarele 3 şi 4, pe care eu împreună cu colegii mei le-am pus pe hârtie în 2009, nu mai există ca proiect. Investitorii s-au risipit şi ne-au dat semnalul că se duc în alte ţări să facă reactoare nucleare. În domeniul prospectării şi explorării nu mai avem prospectări în domeniul uraniului, astfel încât singurul domeniu care a mai rămas să activăm este cel al deşeurilor nucleare. Nu cred că asta este o modalitate de a te pregăti pentru viitor”, a mai afirmat fostul ministru al Economiei şi Finanţelor.
Mix energetic echilibrat
Autorităţile doresc asigurarea unui mix energetic echilibrat, iar România nu trebuie să opteze pentru o singură direcţie de dezvoltare a energeticii sale, a mai spus Andrei Gerea. „Nu sunt de acord ca România să opteze doar pentru o singură direcţie de dezvoltare a energeticii sale. Noi suntem acum în situaţia în care elaborăm Strategia energetică a României. Este în dezbatere publică. Dorim să asigurăm un mix energetic echilibrat. Dorim să vedem atât energia nucleară dezvoltată în România, cât şi energia eoliană sau solară, atât energia hidro, cât şi energia pe bază de cărbune. Ne aflăm într-un context cu totul şi cu totul diferit faţă de acum doar 2-3 ani în urmă. Aţi văzut cum energia a devenit element de şantaj, element de presiune şi România nu trebuie să cadă în capcana unor abordări egoiste sau exclusiviste”, a spus Gerea.
Ministrul Energiei a precizat că autorităţile doresc fructificarea energiei pe bază de cărbune, folosind resursele din România. „Noi trebuie să fim apăraţi, puşi la adăpost de orice. Dorim să avem surse cât mai multe de gaz natural, să putem fructifica energia pe cărbune folosind cărbunele din România şi nu cel de peste mări şi ţări. Aceea nu este siguranţă şi securitate energetică, când depinzi de importuri care vin cu vaporul de la mii de leghe. Ce se întâmplă atunci când nu bate vântul, când avem ani secetoşi? De aceea noi vom susţine cu toată tăria dezvoltarea echilibrată a energiei româneşti, proiect în care energia nucleară are un loc primordial”, a explicat ministrul Energiei.
Pe de altă parte, Gerea a anunţat că autorităţile intenţionează să realizeze un studiu de fezabilitate în domeniul deşeurilor înalt radioactive, respectiv combustibil nuclear ars. „Viitorul energeticii nucleare depinde de eficienţa soluţiilor de gestionare şi depozitare în siguranţă a deşeurilor radioactive. Deşeurile cu activitate joasă şi medie vor fi depozitate într-un depozit naţional, al cărei proiect de execuţie constituie, în prezent, o prioritate a domeniului nuclear românesc. Ne pregătim de un studiu de fezabilitate în domeniul deşeurilor înalt radioactive – combustibil nuclear ars – şi dorim să asigurăm confortul necesar unei astfel de dezvoltări”, a spus Gerea. El a mai afirmat că se fac cercetări pentru evaluarea unui depozit geologic, iar autorităţile doresc să sprijine aceste demersuri.
