Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a lansat previziunile privind echilibrul energetic până în anul 2020. Conform CNP, resursele energetice ajung, de la 44.250.000 tone echivalent petrol (tep) în anul 2010 şi 40.810.000 tep în 2014, la 40.950.000 tep în 2015 şi 42.350.000 tep în 2020. Astfel, resursele energetice cresc, în 2015, cu 1% faţă de cele din 2014. În anul 2020, faţă de anul 2010, după ce resursele energetice au scăzut cu 3,5 milioane tep (în 2013), îşi revin, urmând să fie mai mici cu 1,2 milioane tep, dar care reprezintă tot 1% (2020 faţă de 2010).
Producţia internă de resurse energetice scade de la 27.465.000 tep în 2011, la 25.488.000 tep (în 2014), 25.300.000 tep (în 2015), urmând să-şi revină uşor în anul 2020, până la 25.700.000 tep. Importul, de la un maxim de 11.615.000 tep în 2012 şi un minim de 9.993.000 în 2013, ajunge la 10.700.000 tep în 2014, 10.950.000 tep în 2015 şi 11.950.000 tep în 2020.
În privinţa consumului intern, acesta scade continuu, de la 35.648.000 tep în 2011, la 31.410.000 în 2014 şi 31.250.000 tep în 2015, urmând să ajungă la 30.950.000 tep în 2020. Şi consumul sectorului energetic scade, de la 3.363.000 tep în 2010, la 2.750.000 tep în 2014, 2.670.000 tep în 2015 şi 2.400.000 tep în 2020. Scad, de asemenea, şi pierderile, de la 1.430.000 tep în 2010, la 1.090.000 tep în 2014, 1.070.000 tep în 2015 şi 950.000 tep în 2020.
În ceea ce priveşte importul de resurse energetice, dacă la cărbune acesta rămâne constant (500.000 tep din 2014 până în 2020), la ţiţei CNP preconizează o majorare de la 5.126.000 tep în 2012, la 7.000.000 tep în 2014, 7.200.000 tep în 2015 şi 7.900 tep în 2020. În schimb, importul de produse petroliere scade de la 2.640.000 tep în 2012, la 2.150.000 tep în 2014, 2.050.000 tep în 2015 şi 1.850.000 tep în 2020.
Producţia internă de gaze naturale rămâne cvasi-constantă (creşte cu 1%, de la 8.600.000 tep în 2014 şi 2015, la 9.150.000 tep în 2020), ceea ce presupune că CNP n-a luat în considerare gazul ce ar urma să fie extras din marea Neagră. În schimb, creşte importul. Dacă, în anul 2011, importul de gaze naturale a ajuns la 2.489.000 tep, acesta a coborât până la 350.000 în 2014. Anul următor, importul ar urma să crească cu aproape 43%, dar, cantitativ, creşterea este relativ mică: de la 350.000 tep, la 500.000 tep, ceea ce indică faptul că marii consumatori de gaze, precum combinatele chimice, nu-şi vor reveni, consumul de gaze naturale urmând să fie relativ mic. Reamintim, de la circa 17 miliarde de metri cub de gaz anual (în anii 2006 – 2007), consumul României a ajuns să depăşească cu puţin 12 miliarde mc.
În ceea ce priveşte consumul, populaţia va ajunge, în anul 2020, să consume 7.600.000 tep, de la 8.124.000 tep în 2010, 7.700.000 tep în 2014 şi 7.665.000 tep în 2015.
Consumul de energie al industriei româneşti scade continuu, de la 6.613.000 tep în 2010, la 5.815.000 tep în 2014, 5.715.000 tep în 2015, până la 5.700 tep în 2020. Ceea ce înseamnă fie că industria îşi va eficientiza consumul, fie că producţia industrială va scădea. De asemenea, în domeniul construcţiilor, consumul rămâne aproximativ la fel (407.000 tep în 2010 şi 410.000 tep în 2020), cu o perioadă de scădere la 380.000 tep în anii 2014, 2015 şi 2016. În schimb, creşte consumul în agricultură, de la 391.000 tep în 2010, la 480.000 tep în 2020. În schimb, creşte exportul de energie, de la 4.052.000 tep în 2010, la 6.600.000 tep, în 2020, ceea ce reprezintă o majorare cu 61%.
