Autorităţile de rang înalt nu au căzut de acord asupra rezultatelor investiţiilor în reţelele de apă şi canalizare din România, realizate cu fonduri comunitare. Dacă ministrul Fondurilor Europene se declară nemulţumit de gradul de absorbţie, ministrul Mediului consideră că s-au făcut paşi importanţi în derularea POS Mediu, dacă luăm în calcul rezultatele înregistrate la plecarea de la putere a PDL. Cert este că, cel mai târziu în 2018, încep să curgă procedurile de infringement pentru nerespectarea legislaţiei referitoare la alimentarea cu apă şi la canalizare.
Europa o duce relativ bine în ceea ce priveşte resursele de apă potabilă, comparativ cu restul lumii, unde peste 1,2 miliarde de oameni, adică aproape o cincime din populaţia globlui, nu au acces la surse de apă bună de băut, a susţinut Attila Korodi, ministrul Mediului, luni, la Forumul Regional al Apei “Dunăre-Europa de Est” 2014, ce se desfăşoară la Palatul Parlamentului. “Singurele probleme se regăsesc în anumite zone din sudul continentului, dar chiar şi aşa, în Europa nu cantitatea apei este provocarea ci calitatea acesteia. De aceea eforturile şi politicile europene sunt direcţionate în mod special către extinderea accesului populaţiei la resurse de apă de calitate”, a spus Korodi
Potrivit ministrului Mediului, România urmăreşte aceleaşi politici de investiţii, astfel că mai bine de 60% din alocarea financiară a Programului Operaţional Sectorial (POS) Mediu este direcţionată către lucrări în sectorul de apă şi apă uzată. “ Până acum valoarea fondurilor europene alocate în acest sector se ridică la aproximativ 2,8 miliarde euro. Practic, din 2007 încoace am reuşit să reabilităm şi să extindem reţeaua de apă şi canalizare din România cu peste 1770 km. Totodată au fost construite 25 de noi staţii de tratare sau epurare a apelor uzate. Aceste investiţii au fost concentrate în peste 110 localităţi din România, iar până la finalul anului 2015 numărul acestora va ajunge la peste 300. Asta înseamnă că un număr de aproximativ 7,7 milioane locuitori ai României vor beneficia de servicii de alimentare cu apă noi sau reabilitate”, a declarat Attila Korodi.
Teodorovici: “Sunt nemulţumit!”
Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, şi-a arătat, luni, nemulţumirea, faţă de modul în care sunt derulate contractele din domeniul reabilitării reţelelor de apă cu bani europeni şi de nerespectarea termenilor contractuali.
“Sunt nemulţumit. Sunt nemulţumit, pentru că nu suntem un minister care finanţează doar un sector sau altul, ci noi finanţăm cu fonduri europene toate proiectele necesare României. În domeniul programelor de reabilitare a apei sunt multe situaţii în care nu au fost respectaţi termenii contractuali. Din păcate, banii europeni nu sunt utilizaţi corespunzător. Situaţia este următoarea: gradul de absorbţie este de 32% pe POS Mediu. Până în prezent, 1,42 de miliarde de euro au fost rambursaţi de Comisia Europeană. Din 247 milioane euro ceruţi de România pentru 2014, au fost utilizaţi 134 milioane de euro pe tot POS Mediu. Un total de 700 de milioane de euro trebuie cheltuiţi pe facturi, în acest an, pentru a evita riscul de pierdere automată. Pentru 2015, trebuie cheltuite 2,3 miliarde de euro, la care se adaugă cofinanţarea aferentă, deci suma este mult mai mare. Din 41 de operatori, avem doar 13 contracte decontabile pe SEAP, 15 sunt întârziate, iar 17 se află încă la structura de management a POS pentru aprobare. Aceasta înseamnă că cel mai devreme în primăvara anului 2017 vom putea avea primele plăţi pe lucrări”, a subliniat Teodorovici.
POS Mediu – date
Ciprian Ghioc, directorul general al Autorităţii de Management POS Mediu, a prezentat stadiul derulării programului, Axa Prioritară I – Sectorul apă/apă uzată. Potrivit acestuia, rata totală de absorbţie, inclusiv avansul dat de Comisia Europeană, este de 45,01%, adică 1,989 miliarde de euro; rata de absorbţie internă, cu facturi procesate de AM, este de 33,30% , adică 1,469 miliarde de euro, pentru ca decontările efective ale CE să se ridice la 28,33 %, în total 1,249 miliarde de euro. În prezent, CE are în procesare facturi de 173 milioane de euro, adică 3,93% din valoarea fondului pus la dispoziţie pentru acest sector.
“De trei ani, avem întâlniri regulate cu beneficiarii şi contractorii proiectelor, unde trebuie să prezinte previziuni privind decontările. Nu se realizează aceste prognoze decât 30%, maximum 50%. Acest lucru poate duce la neîndeplinirea absorbţiei, de 4,4 miliarde de euro la sfârşitul lui 2015”, a spus Ghioc.
Pentru Sectorul apă/apă uzată, alocarea este de 2,776 miliarde de euro; s-au semnat contracte de finanţare în valoare de 3,5 miliarde de euro (127,2%); au fost încheiate licitaţii pentru 2,349 miliarde de euro (84,6%), iar plăţile totalizează 1,045 miliarde de euro (37,7%).
Liste
“În cadrul Axei Prioritare I sunt 46 de contracte de finanţare, din care 43 sunt considerate proiecte majore, adică au o valoare de peste 50 milioane de euro, proiecte ce trebuie aprobate de Comisia Europeană. Din acestea, au fost identificate 20 de proiecte care includ contracte de lucrări, ce au risc de a nu se finaliza până la 31 decembrie 2015. Aceasta analiză este dinamică în sensul că rezultatul poate suferi modificări pe parcursul implementării proiectelor”, a atras atenţia directorul general AM POS Mediu. Astfel, la ora actuală, 11 proiecte sunt identificate cu risc major de nefinalizare şi propuse spre fazare (despărţirea proiectului în mai multe investiţii de sine stătătoare şi finanţate cu fonduri din bugetul UE 2007-2013 şi 2014-2020). Din acestea, pentru 34 contracte de lucrări se aproximează că 1,054 miliarde lei nu vor putea fi cheltuite până la data de 31 decembrie 2015. “Alte 20 proiecte sunt identificate cu risc major de nefinalizare. Din cadrul acestora pentru 61 de contracte de lucrări se aproximează că valoarea de 465,6 milioane lei nu va putea fi cheltuită până la data de 31 decembrie 2015, fapt pentru care această valoare va fi suportată de către beneficiar din contribuţia proprie pe care acesta trebuie să o aducă în cadrul proiectului”, a precizat Ghioc.
Oficialul a prezentat şi lista cu “probleme”: întârzieri în semnarea contractelor, ca urmare a duratei mari de derulare a procedurii de atribuire, cauzată în principal de numarul contestaţiilor, la care se adaugă modificarea amplasamentelor aferente obiectivelor de investiţii din cadrul proiectelor, ca urmare a nerespectării de către autorităţile locale a regimului juridic al terenurilor. S-a constatat şi necorelarea în executarea lucrărilor finanţate prin diferite programe de investiţii, ceea ce conduce la întârzieri în elaborarea documentaţiilor de atribuire sau la întârzieri în execuţie. “S-a ajuns să se asfalteze înainte să se facă reţelele de apă şi canalizare”, a atras atenţia Ghioc. Lista este completată de întârzierea în obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor de construire, nerespectarea de către antreprenori a graficului de execuţie a contractelor, care conduce la nerespectarea de către beneficiari a planului de rambursare asumat, plus falimentul sau insolvenţa contractorilor. Se adaugă lipsa de expertiză la nivelul beneficiarilor, privind derularea proiectelor majore de investiţii şi aplicarea deficitară a prevederilor contractului de finanţare şi a legislaţiei în domeniu, la care se adaugă neasigurarea contribuţiei de la bugetele locale aferente obligaţiilor din contractul de finanţare.
Responsabilii AM POS Mediu au făcut o listă şi cu măsurile ce trebuie aplicate pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. Prima se referă la asigurarea fluxului financiar necesar plăţilor către beneficiari, prin emiterea hotărârilor de guvern cu alocările financiare necesare.
