Exceptarea transportatorilor de la plata unei părţi a accizei la carburanţi este permisă de legislaţia europeană, fiind justificată economic, deşi este vorba despre o discriminare, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei (CC), Bogdan Chiriţoiu, într-o conferinţă de presă prilejuită de lansarea raportului pentru 2013 al instituţiei.
“Este o discriminare, dar o discriminare care are sens economic, astfel că este permisă de legislaţia europeană. Aceasta deoarece transportatorii rutieri au costuri mult mai mari cu combustibilul, care ajung la 50% din costurile totale. În alte sectoare de activitate, impactul nu este atât de mare, din acest motiv directiva europeană privind accizarea permite ca transportatorii să fie exceptaţi şi nu alţi agenţi economici din alte sectoare economice”, a explicat Chiriţoiu.
Potrivit acestuia, dacă România vrea să excepteze şi alte categorii de agenţi economici, va trebui să ceară avizul Comisiei Europene, întrucât este vorba despre un ajutor de stat.
“Ministerul Finanţelor a luat exact textul din directiva europeană privind accizarea, unde sunt prevăzute excepţiile. Dacă mergem pe altă cale, este destul de complicat să obţinem avizul Comisiei Europene. Nu spun că este imposibil, dar este mai complicat. Teoretic, trebuie să vii cu o raţionalitate să demonstrezi că are sens economic, că se justifică excepţia. N-a mai făcut asta până acum niciun stat membru“, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.
Reamintim, Guvernul a introdus, de la 1 aprilie, o acciză suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi, iar transportatorii rutieri vor primi înapoi 4 eurocenţi din această acciză.
18 investigaţii în 2013
Consiliul Concurenţei a început, anul trecut, 18 investigaţii, cu 22% mai puţine decât în 2012, şi a finalizat 23 de cazuri, cu unul mai puţin comparativ cu 2012, potrivit raportului anual pe 2013 al instituţiei.
“În anul 2013, Consiliul Concurenţei a declanşat 18 investigaţii, din care 12 privind posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă şi şase privind anumite sectoare economice (anchete sectoriale). Numărul investigaţiilor deschise în 2013 s-a diminuat cu 22% faţă de 2012 şi cu 50% faţă de anul 2011, evoluţie ce indică faptul că autoritatea de concurenţă şi-a accentuat eforturile pe finalizarea cazurilor aflate deja în derulare“, se arată în raport.
Din cele 12 investigaţii privind posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă, aproximativ 67% au fost începute prin autosesizare, în urma analizelor efectuate de autoritatea de concurenţă.
Cele mai multe investigaţii au vizat sectorul construcţiilor de drumuri, al laptelui şi cel cinematografic (câte 16%).
De asemenea, cele şase anchete sectoriale declanşate în anul 2013 vizează serviciile furnizate de practicienii în insolvenţă, produsele farmaceutice, comunicaţiile electronice şi accesul la infrastructura specifică, piaţa lemnului, asistenţa medicală şi asigurările auto.
Totodată, raportul mai arată că, în 2013, au fost finalizate 23 de investigaţii, cu una mai puţin comparativ cu anul 2012 şi cu una mai mult faţă de 2011. Din cele 23 de investigaţii, 19 au vizat posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă şi patru au reprezentat investigaţii sectoriale.
“În ceea ce priveşte investigaţiile vizând posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă, au fost finalizate mai puţine cu 16% faţă de 2012, respectiv cu 5% comparativ cu 2011. Numărul investigaţiilor sectoriale finalizate în anul 2013 a fost de patru ori mai mare faţă de 2012 şi dublu faţă de 2011“, potrivit raportului.
Luând în calcul numărul total al investigaţiilor aflate în derulare la începutul lui 2013, precum şi cele iniţiate pe parcursul anului (cazuri privind posibila încălcare a legislaţiei de concurenţă şi investigaţii sectoriale), reiese faptul că autoritatea română de concurenţă a finalizat 24% din cazurile aflate în analiză.
Procentual, 42% din numărul investigaţiilor privind posibile încălcări ale regulilor de concurenţă finalizate au vizat atât legislaţia naţională, cât şi pe cea comunitară.
Din totalul investigaţiilor privind posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă, şapte s-au finalizat cu amenzi: trei au avut ca obiect înţelegeri anticoncurenţiale verticale, două – înţelegeri anticoncurenţiale orizontale şi acţiuni ale administraţiei publice, una – înţelegeri anticoncurenţiale orizontale, iar ultima a vizat punerea în aplicare a unei concentrări economice înainte de emiterea unei decizii de către Consiliul Concurenţei.
“În anul 2013, am reuşit să atingem o serie de obiective importante. Ne-am concentrat cu predilecţie pe investigarea celor mai grave forme de încălcare a legislaţiei de concurenţă, respectiv înţelegerile de tip cartel, inclusiv în cadrul procedurilor de licitaţie publică. Astfel, aproximativ 60% dintre cazurile declanşate în 2013 au ca obiect acest tip de practici anticoncurenţiale. De asemenea, am finalizat cu sancţiuni importante cazul de cartel de pe piaţa gestionării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, precum şi licitaţia din domeniul armamentului“, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
În plus, Comisia Europeană a autorizat şase măsuri de ajutor de stat pentru România anul trecut.
“În domeniul ajutorului de stat, în 2013, activitatea a fost mai intensă comparativ cu anii anteriori, mai ales ca urmare a creşterii numărului de prenotificări şi notificări aflate în lucru cu Comisia Europeană. În urma acţiunilor noastre, forul european a autorizat în cazul României şase măsuri de ajutor de stat, dintre care putem aminti: înfiinţarea de noi linii aeriene cu plecare de pe aeroporturi regionale, Conducta de interconectare a Sistemului naţional de transport gaze din România cu cel din Republica Moldova pe direcţia Iaşi – Ungheni sau dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii în bandă largă în zonele dezavantajate“, a adăugat Chiriţioiu.
Amenzi de aproape 20 milioane de euro
Consiliul Concurenţei a aplicat, anul trecut, amenzi în valoare totală de 86,7 milioane lei (circa 19,6 milioane euro), cu 187% mai mult decât în 2012.
“Valoarea amenzilor aplicate de Consiliul Concurenţei în 2013 a fost de 86.778.562 lei (19.637.602 euro). Au fost sancţionate 35 de întreprinderi pentru practici anticoncurenţiale, o companie pentru nefurnizarea de informaţii şi o persoană fizică pentru punerea în aplicare a unei concentrări înainte de notificare şi autorizarea sa de Consiliul Concurenţei“, se arată în raport.
Comparativ cu anul 2012, valoarea amenzilor a crescut cu 187%, iar faţă de anul 2011 se situează la un nivel de 15 ori mai redus.
“Nivelul deosebit de ridicat înregistrat la nivelul anului 2011 s-a datorat finalizării cu amenzi a unor cazuri ce au implicat companii cu o cifră de afaceri foarte mare, precum cartelul de pe piaţa carburanţilor şi abuzurile de poziţie dominantă ale Orange şi Vodafone“, explică oficialii Concurenţei.
“În relaţia cu instanţele de judecată, procentul amenzilor menţinute definitiv, precum şi al celor menţinute irevocabil au crescut faţă de anul anterior. Am reuşit să obţinem rezultate favorabile în cazuri importante, cum sunt cele din dosarul benzina sau dosarul telecom“, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
