Primăria Generală a Capitalei va elabora un masterplan în domeniul energetic, ţinta fiind, în prima fază, reducerea cu 35-40% a consumului de energie al Bucureştiului, a declarat primarul general, Sorin Oprescu, prezent la simpozionul Lumina Led, organizat de Electromagnetica.
“De trei ani lucrăm la acest masterplan, acum aşteptăm binecuvântarea specialiştilor. Toate proiectele de acolo sunt pentru perioada 2014-2020. Punctele esenţiale din masterplan sunt unde dorim să se reducă consumul de energie şi să putem avea surse alternative. Ne-am propus reducerea consumului de energie cu 35-40% într-o primă fază şi cred eu că reuşim. Eu vorbesc despre primele şase-şapte luni ale anului viitor, nu vorbim peste ani. Adică, dacă e s-o facem, o facem acum’, a spus Oprescu.
El a adăugat că Primăria plăteşte pe an 76 de milioane de lei doar pentru iluminatul public.
Oprescu a subliniat că nu doreşte intrarea în insolvenţă a RADET şi RATB, pentru eficientizarea lor, după modelul Hidroelectrica.
„Pentru noi nu s-a putut face o reducere, o anulare a penalităţilor (n.r. – aferente datoriilor RADET către Elcen), astfel că singura soluţie este să unim Elcen şi RADET, adică producătorul şi distribuitorul, apoi să mărim randamentul CET-urilor. Nu ar fi fost mai bună soluţia insolvenţei, pentru că reţelele sunt inalienabile. Prin această unire, nu facem altceva decât să stingem acele penalităţi penibile, să putem să ne vedem de treabă”, a adăugat edilul-şef.
El a menţionat intenţia de a construi două centrale de producere a energiei pe baza incinerării deşeurilor municipale, pentru care există deja proiecte de accesare a banilor europeni. Oprescu nu a dat alte detalii, precizând doar că una dintre centrale va fi în nordul Capitalei, iar cealaltă, în sud.
Eşec la ţinte
Ţintele privind reducerea poluării asumate de Uniunea Europeană sunt compromise, a declarat Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, prezent la simpozionul Lumina Led, organizat de Electromagnetica. Reamintim, UE a lansat celebrul pachet legislativ Energie – Schimbări climatice, mai cunoscut sub denumirea “20-20-20”, prin care, până în anul 2020, eficienţa energetică trebuie să sporească cu 20%, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să se reducă cu 20%, iar 20% din consumul de energie trebuie să provină din surse regenerabile.
“Uniunea Europeană este în afara ţintelor asumate. În acest moment, în ceea ce priveşte ţinta de creştere a eficienţei energetice, suntem la 8,6%, foarte departe de 20%, cât avem obiectiv pentru 2020. Ţinta privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon este, de asemenea, un eşec. 58% din emisiile Planetei de dioxid de carbon le emit doar 10 state. Ţinta de energie regenerabilă de 20% este şi ea compromisă, ca urmare a pasului înapoi făcut de statele member”, a spus Iancu, referindu-se la reducerea subvenţiilor pentru energiile regenerabile, ca urmare a creşterii preţurilor.
El a afirmat că, în România, există pierderi de 27% în sistemul energetic naţional, ceea ce înseamnă 4 miliarde de dolari pe an. “Pierderea la consumatorul final este cu 20% mai mare decât a oricăruia dintre statele europene”, a adăugat Iancu.
El a subliniat importanţa inovării în sectorul energetic, în special în Bucureşti, oraşul cu cea mai mare necesitate a reducerii costurilor.
“Oraşul cu cele mai mari subvenţii pentru energia termică este Bucureştiul. Oraşul cu cea mai acută necesitate a reducerii costurilor, având în vedere factura energetică, este Bucureştiul. Capitala este primul oraş care ar trebui să-şi promoveze un masterplan în domeniul energetic”, a mai spus Iancu.
Energie “la pachet”
Pe de altă parte, Iulian Iancu este de părere că producătorii de energie din România ar trebui să formeze un pachet de electricitate, care să fie vândut pe bursă şi apoi exportat. El a explicat că, în acest fel, s-ar rezolva problema excedentului de energie, care există în acest moment pe piaţa internă.
El a arătat că există un excedent de energie în piaţă, ca urmare a scăderii consumului intern cu 7% în acest an.
“Acest lucru poate fi rezolvat printr-un pachet de energie pe care România îl poate scoate la export. Adică, în acest moment, când scade consumul intern, ca să poţi să ţii toate capacităţile în funcţiune, poţi să faci un coş de energie termo, de la complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara, cu hidro şi cu nuclear. Astfel vom fi compatibili la export şi ne menţinem toate capacităţile în funcţiune şi locurile de muncă. Acest lucru este obligatoriu, după părerea mea. Trebuie făcut, însă, în condiţiile legii, adică în transparenţă totală. Iar aceste mici cantităţi care apar acum ca un subiect distinct pentru unii nu vor mai putea fi accesibile pentru nimeni”, a menţionat Iancu.
În ceea ce priveşte capacitatea tehnică a reţelei de export, Iancu a arătat că România poate exporta 1.000 de MW în orice moment.
“Poate fi un acord între companii, care îşi constituie o cantitate pe care o oferă la export. Apoi împreună pun cantitatea de energie pe platformă (n.r. – Opcom, bursa de energie), nu o vindem pe sub mână, şi vine cel mai bun şi o cumpără. Nu ne interzice nimeni să facem asemenea înţelegeri. Scăderea consumului încurajează acest joc în piaţă. Este un comportament nou în piaţă, nu există niciun impediment şi este o decizie a managementului companiilor”, a mai spus Iancu.
Eficienţa scade consumul de electricitate
Consumul de energie a scăzut în acest an pentru că atât marile uzine, cât şi consumatorii casnici, au achiziţionat echipamente eficiente, a Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), prezent la simpozionul Lumina Led, organizat de Electromagnetica.
“În prima jumătate a anului, consumul a scăzut cu 7%, dar producţia industrială a crescut cu 7%. Ne-am pus întrebarea ce înseamnă acest lucru, pentru că o restrângere a consumului ar fi trebuit să ducă la scăderea producţiei. Atunci când marile companii energofage au restrâns drastic activitatea, producţia de energie a crescut pentru că au apărut consumatori inteligenţi de energie electrică, care folosesc sisteme şi echipamente noi, cu randamente eficiente”, a explicat Havrileţ.
El a oferit drept exemplu mari consumatori de energie, precum uzinele Dacia Piteşti şi Ford Craiova.
“Consumul casnic a scăzut pentru că, în perioada când se puteau lua împrumuturi cu buletinul, oamenii şi-au achiziţionat echipamente cu etichetă verde”, a mai spus el, adăugând că izolarea termică a locuinţelor este un alt factor care a determinat reducerea consumului.
Potrivit lui Havrileţ, în consecinţă, preţul a scăzut şi el. De la 240 de lei pe MWh anul trecut, a coborât la 140 lei pe MWh pe Piaţa Zilei Următoare (piaţa spot) şi la 180 de lei pe MWh pe Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale.
“Am implementat şi platforma intrazilnică, iar preţul va coborî în continuare şi pe această platformă”, a adăugat oficialul ANRE.
În plus, consumul de energie electrică a scăzut şi pe fondul recesiunii generale, precum şi din cauza destructurării economice la nivelul marilor consumatori din România, conform vicepreşedintelui ANRE, Emil Calotă.
Reprezentantul ANRE a explicat că, pe de o parte, Guvernul doreşte să păstreze piaţa locurilor de muncă şi nivelul facturii la energie electrică la un nivel acceptabil şi, mai ales, ”plătibil”, iar, pe de altă parte, se situează marii consumatori industriali, pentru care “fiecare leu adăugat la factura finală de electricitate contează foarte mult”. De asemenea, producătorii convenţionali de energie “se simt frustraţi” pentru că energiile regenerabile sunt preluate cu prioritate în sistemul energetic naţional.
“În ciuda faptului că percepţia publică nu este, deocamdată, favorabilă acestui tip de energie, lucrurile arată – şi recentele date pe care le-am luat de la Congresul Mondial de energie încheiat săptămâna trecută – arată clar că energiile regenerabile, în ciuda pierderii de competitivitate pe care piaţa europeană o înregistrează în ultimii ani, rămân un obiectiv serios pentru anii 2035 – 2050, ceea ce ne obligă ca ţară să avem o viziune proprie pentru anul 2035 sau chiar 2050 pentru sectorul energetic. Trebuie doar să definim corect 4-6-8 ţinte în domeniu pe termen 2035 şi, mai ales, 2050”, a adăugat Emil Calotă.
Apare tariful fix la regenerabile
El a subliniat că, pentru România, energia rămâne în continuare cea mai importantă resursă competitivă şi cel mai mare avantaj comparativ regional şi global pe care îl are, cu condiţia să fie folosită la adevăratul potenţial.
În opinia ANRE, în următorii 3 – 5 ani ar trebui să aibă loc o mutare a interesului investiţional în energia regenerabilă.
“Peste tot în lume, generarea de energie descentralizată, generarea de energie consumată local este cel mai bun motor de dezvoltare locală şi naţională şi, în acelaşi timp, este o formulă de a ajuta reţeaua naţională – GRID – şi implicit activitatea operatorului naţional de transport, prin eliberarea de presiuni mărunte. Energia regenerabilă are acest defect tehnologic: este impredictibilă. Dacă bate vântul, avem energie eoliană foarte multă, este soare, avem energie fotovoltaică. Noaptea nu avem energie fotovoltaică şi, pe de altă parte, fiecare cetăţean vrea să aibă asigurată securitate în alimentarea cu energie electrică. Metodologia aceasta este deja aprobată de ANRE. Săptămâna viitoare aprobăm şi un sistem de susţinere a acestor investiţii pe formula feed – in tariff (n.r. – tariff fix)”, a explicat vicepreşedintele ANRE.
Emil Calotă a precizat că această formulă este “ceva mai stabilă”, pentru că nu intră în jocul de piaţă al certificatelor verzi şi, atunci, un viitor producător de energie electrică fie în centrale sub 1 MW, fie în cogenerare în centrale până la 2 MW pe biomasă sau biogaz, va primi, timp de 15 ani, o susţinere financiară exact după modelul prin care producătorii de energie regenerabilă îl primesc prin certificate verzi, doar că va fi mult mai stabilă şi predictibilă, preţul de plecare fiind doar actualizat anual cu rata inflaţiei din anul precedent.
“Vreau să vă spun că până acum semnalele sunt extrem de bune. Avem deja zeci de dosare de la 10 – 12 kW până la 0,9 MW (…) Este un lucru care se adresează şi mediului urban, pentru că şi în România va trebui, la un moment dat, aplicată Directiva Europeană 27 de eficienţă energetică, iar aceasta va obliga Guvernul, administraţia centrală şi pe cele locale să-şi pună la punct clădirile din patrimoniul public, deci a dota şcoli, spitale cu propriile instalaţii de generare energie electrică, parcări publice, alte locuri şi clădiri publice din mediul urban, iar în mediul rural, în loc să ducem kilometri de reţea pentru a electrifica o zonă izolată, pare mult mai atrăgător să ai o formulă de generare şi consum în buclă pe bază de energie regenerabilă”, a mai spus Emil Calotă.
Investiţii de 4,4 miliarde euro
România a atras, până în prezent, investiţii de peste 4,4 miliarde de euro în sectorul energiilor regenerabile, a spus Emil Calotă într-o dezbatere de profil organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a României.
Potrivit acestuia, angajamentele pe care România şi le-a asumat faţă de Comisia Europeană pentru anul 2020 este 24% total energie din surse regenerabile raportat la consumul total de energie electrică. Însă, în condiţiile în care anul 2013 este considerat un boom în energia regenerabilă, ţara noastră este foarte aproape de realizarea ţintelor anului 2020 pentru energia verde, nu doar datorită investiţiilor, ci şi pe fondul unui consum brut de energie electrică scăzut.
Vicepreşedintele ANRE a adăugat că, potrivit ultimelor date, în prezent avem 3.150 de MW ca anvelopă acreditaţi cu schema de sprijin în conformitate cu prevederile legale.
În ceea ce priveşte cadrul legislativ, singura dintre prevederile legale care încă se găseşte în discuţie, pe de o parte, cu Comisia Europeană, iar pe de altă parte în dezbaterea Parlamentului este legea de aprobare a OUG 57.
Nouă generaţie de leduri
Din punct de vedere tehnic, sistemele de iluminat de nouă generaţie, care vor fi lansate de Electromagnetica, se caracterizează prin eficienţă energetică ridicată – peste 100lm/W, o distribuţie uniformă a luminii, posibilitatea reducerii puterii consumate printr-un dispozitiv de reglare a intensităţii luminoase şi facilitatea de comunicare cu sistemele de telegestiune pentru iluminatul stradal. Cu puteri cuprinse între 20W şi 240W, noua familie de sisteme de iluminat respectă integral normele şi standardele pentru iluminatul public.
Completarea portofoliului de produse cu noile modele susţine obiectivul Electromagnetica de a-şi dubla anual cifra de afaceri pe segmentul sistemelor de iluminat cu LED şi de a fi unul dintre jucătorii care dezvoltă, practice, această piaţă în România. Anul trecut, veniturile companiei, doar pe segmentul sistemelor de iluminat cu LED, s-au ridicat la peste 3 milioane de euro, iar pentru anul în curs ţinta este de 6 milioane de euro.
“Noua familie de corpuri de iluminat stradal cu LED ne permite să abordăm hotărâtor acest segment de piaţă deosebit de important pentru strategia noastră de dezvoltare. Dacă în 2012 şi 2013 domeniul predilect de utilizare a produselor noastre a fost iluminatul comercial şi cel industrial, în următorii ani ne aşteptăm ca iluminatul public cu LED să ia amploarea cuvenită şi în România, concomitent cu tendinţa manifestată la nivel global. Pentru iluminatul public, edilii satelor şi oraşelor noastre au la dispoziţie de acum o alternativă economică, ecologică şi eficientă energetic la sistemul actual de iluminat public. Simpozionul Lumina LED 2013 este un minunat prilej pentru oricine este interesat să se edifice asupra performanţei iluminării cu LED. Reprezentanţii Guvernului şi ai ministerelor de resort, Energie, Administraţie publică, Mediu şi ai altor entităţi implicate în implementarea directivelor europene privind eficienţa energetică ar trebui să înţeleagă că domeniul cuprinde nu numai anveloparea clădirilor, ci şi sistemele de încălzire, de aer condiţionat şi, bineînţeles, de iluminat, dintre care cele cu LED sunt cele mai performante. Ca atare, toţi factorii de decizie sunt bineveniţi”, a declarat Eugen Scheuşan, directorul general al Electromagnetica.
Compania va continua efortul său de cercetare dezvoltare în domeniul iluminării cu LED. Programul de investiţii pe 2013 pune un accent deosebit pe reutilare pentru a creşte productivitatea şi eficienţa activităţii. În 2013, investiţiile pentru achiziţionarea de echipamente tehnologice, amenajarea spaţiilor pentru noile utilaje şi fabricarea sculelor şi dispozitivelor aferente au depăşit 7,4 milioane lei. De asemenea, investiţiile în cercetare şi dezvoltare vor urmări modernizarea execuţiei de corpuri de iluminat cu LED prin introducerea în fluxul de fabricaţie de noi tehnologii precum turnarea sub presiune a aluminiului. În paralel cu diversificarea domeniilor de utilizare a sistemelor de iluminat cu LED, Electromagnetica îşi propune reducerea costurilor şi îmbunătăţirea performanţelor electrice şi fotometrice.
Electromagnetica SA este o companie industrială românească fondată acum 83 de ani. Activează în domeniul producţiei de echipamente de măsurare şi distribuţie a energiei electrice, sisteme de iluminat cu LED, echipamente electrice, subansamble pentru fabricaţia de automobile, echipamente de siguranţă a traficului feroviar, matriţe şi injecţia de mase plastice, precum şi în domeniul producţiei de energie electrică regenerabilă şi a serviciilor de furnizare de energie electrică.
În perioada 2007-2013, compania a derulat un amplu program de modernizare, retehnologizare şi extindere a capacităţii de producţie de energie electrică în microhidrocentrale, ajungând la 10 unităţi ce cumulează o putere instalată de 5,4 MW.
În companie lucrează în prezent peste 620 de angajaţi, în creştere faţă de anul 2012 cu peste 11% ca urmare a dezvoltării producţiei de corpuri de iluminat cu LED.
Electromagnetica a încheiat anul 2012 cu o cifră de afaceri de circa 450 milioane lei şi un profit net de 15,95 milioane lei. În primul semestru al anului 2013, compania a înregistrat venituri totale de 214,5 milioane lei şi un rezultat global de 12,1 milioane lei.
Principalii acţionari sunt Asociaţia PAS Electromagnetica (30%) şi SIF Oltenia (22,1%), la care se adaugă persoane fizice (32,7%) şi persoane juridice (15,2%). Societatea este listată la categoria I a BVB.
