Consiliul directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional de la Washington a aprobat, la sfârşitul săptămânii, un nou acord stand-by pe 24 de luni, în valoare de aproximativ 1,98 miliarde de euro (1,75 miliarde DST – Drepturi Speciale de Tragere – n.r.) pentru România, acord care ar putea aşeza ţara pe calea spre ieşirea de sub sprijinul Fondului, se arată într-un comunicat al instituţiei financiare internaţionale.
Autorităţile române au informat FMI că intenţionează să trateze acest acord drept unul preventiv, şi, în consecinţă, nu intenţionează să folosească banii.
Bucureştii au solicitat, de asemenea, sprijin financiar preventiv în valoare de două miliarde de euro şi din partea Comisiei Europene, precizează comunicatul postat pe site-ul FMI.
Fondul consideră că economia românească este încă vulnerabilă la şocuri externe, incluzând volatilitatea fluxurilor de capital, iar agenda reformelor nu a fost încă finalizată.
“Noul acord va sprijini continuarea politicilor, va oferi o rezervă şi va accelera reformele destinate stimulării creşterii economice”, a declarat directorul adjunct al FMI, Nemat Shafik. Aceasta a adăugat că noul acord va aşeza România pe calea spre ieşirea de sub sprijinul Fondului.
Potrivit lui Shafik, direcţia actuală a politicilor monetare şi fiscale este una corectă. “Autorităţile ar trebui lăudate pentru planurile lor de a reduce în continuare, în ritm treptat, deficitul bugetar, în conformitate cu angajamentele asumate de România conform Pactului de stabilitate. Presiunile vizând revenirea asupra precedentelor reforme fiscale ar trebui combătute, iar reformele destinate eliminării arieratelor, prioritizării investiţiilor publice şi creşterii absorbţiei fondurilor europene ar trebui accelerate. De asemenea, este nevoie de măsuri destinate creşterii bazei de impozitare, întăririi administraţiei fiscale şi reformării sistemului de sănătate”, se mai arată în comunicat.
Potrivit FMI, reformele macro în sectoarele transporturilor şi energiei sunt importante pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri. De asemenea, liberalizarea preţurilor la energie, însoţită de măsuri de protejare a consumatorilor vulnerabili, ar trebui să continue.
“Angajamentul autorităţilor de a demara reforme întârziate în companiile de stat, inclusiv prin îmbunătăţirea guvernanţei şi creşterea gradului de implicare a sectorului privat este binevenit”, precizează instituţia financiară internaţională.
În sectorul bancar, FMI pledează pentru accelerarea “reparării” bilanţurilor contabile, în condiţiile în care creditele neperformante continuă să crească.
“Sistemul bancar este bine capitalizat, iar procesul de deleveraging al băncilor străine rămâne unul ordonat. Cu toate acestea, repararea bilanţurilor contabile trebuie accelerat, în condiţiile în care creditele neperformante continuă să crească. Modificarea Codului insolvenţei şi adoptarea legislaţiei privind obligaţiunile ipotecare ar fi paşi importanţi în această direcţie. O altă prioritate este îmbunătăţirea guvernanţei la organismul de supraveghere al entităţilor financiare non-bancare, pentru a-l aduce la standardele internaţionale”, mai arată FMI.
Angajamente faţă de FMI şi CE
Potrivit premierului Victor Ponta, proiectul final de scrisoare de intenţie a fost trimis FMI pe 12 septembrie.
Guvernul propune, prin asumarea angajamentelor faţă de CE şi FMI, un mod transparent prin care România să-şi asigure o stabilitate şi o predictibilitate absolut necesare pentru continuarea creşterii economice şi o dezvoltare de care ţara noastră are foarte multă nevoie, a declarat, săptămâna trecută, prim ministrul în plenul Parlamentului.
Potrivit acestuia, în baza acestui nou acord, cofinanţarea pentru fondurile europene va beneficia de o scădere de la 15% la 5%, reprezentând, la rata actuală de absorbţie, o economie anuală de peste un miliard de lei.
Şeful Executivului a spus că, potrivit scrisorii, nu există nicio intenţie de creştere a fiscalităţii, cota unică de 16% fiind păstrată.
Referindu-se la obligarea persoanelor care obţin venituri din chirii de a plăti cotele de asigurări de sănătate, premierul a precizat că această obligaţie va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014, este limitată la cinci salarii medii şi este o măsură extrem de corectă, de justiţie socială.
El a mai arătat că acordul prevede continuarea creşterii venitului minim garantat în 2014 şi introducerea unei alocaţii pentru încălzirea de locuinţe pentru categoriile defavorizate.
În ceea ce priveşte programul de privatizări, şeful Executivului a subliniat că nu există privatizări majoritare.
“Este vorba despre listarea a 10% din Nuclearelectrica, 15% din Romgaz, 15% din Compania Energetică Oltenia şi 10% din Hidroelectrica. E vorba de implicarea capitalului privat în companiile energetice la care statul rămâne acţionar, dar, prin acest capital privat, putem să avem şi un management mai performant, şi resurse pentru investiţii în retehnologizare”, a detaliat Ponta, potrivit Agerpres.
Premierul a mai precizat că acordul nu prevede niciun fel de obligaţie pentru Guvernul României şi pentru România de a impozita persoanele fizice autorizate sau drepturile de autor.
“Este o cerinţă veche a partenerilor noştri internaţionali (…), nu avem o asemenea obligaţie şi împreună cu dumneavoastră putem gândi în viitor un sistem fiscal, care poate lărgi baza de impozitare, pentru că, în continuare, în România sunt puţini cei care plătesc taxe şi foarte mulţi cei care beneficiază”, a completat el.
Acesta este al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar Internaţional, de la declanşarea crizei economice. Primul a fost încheiat în 2009, iar al doilea, tot de tip preventiv, în 2011.
