România aplică un sistem de redevenţe petroliere între 3,5% şi 13% din producţie, cu o medie de 7-8%, nivel care este potrivit şi poate fi menţinut şi pe viitor, a declarat Vasile Iuga, managing partner pentru Europa de Sud-Est în cadrul companiei de consultanţă PriceWaterhouse Coopers (PwC).
“O medie europeană a redevenţelor nu este relevantă, în condiţiile în care situaţia este diferită în ţările europene”, a spus Iuga.
El a adăugat că veniturile actuale ale României din redevenţele petroliere, raportate la PIB, sunt la un nivel mediu în Europa.
Potrivit reprezentanţilor PwC, nivelul de acum al redevenţelor din România a adus beneficii sectorului petrolier românesc şi poate fi menţinut pe viitor.
Companiile petroliere plătesc statului român redevenţe între 3,5% şi 13% din producţie, potrivit legislaţiei din domeniu. Aceste niveluri au fost stabilite în 2004, la privatizarea Petrom, şi nu pot fi modificate până la finele anului 2014.
Statul şi companiile petroliere au început negocierile, în prezent, pentru stabilirea nivelului redevenţelor, care vor fi aplicate începând cu anul 2015.
În februarie, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, declara că România nu mai poate merge cu acelaşi nivel al redevenţelor ca la începutul anilor ’90 sau în anul 2000.
“Trebuie să vedem ce se întâmplă în Europa. Nu facem nimic altceva. Cum se întâmplă în Germania, de exemplu, aşa trebuie să se întâmple şi în România, fără discriminare”, a spus Niţă.
La rândul său, premierul Victor Ponta declara, pe 16 ianuarie, că, în acest an, va fi aprobată o lege, care va viza actualizarea redevenţelor în toate domeniile, inclusiv la petrol şi gaze naturale, la ceea ce înseamnă media europeană.
“Evident că mărim redevenţele, evident însă că nu le putem mări doar la Petrom. Or ideea este să mărim redevenţele în toate zonele ce ţin de resursele naturale, la un nivel la care statul român să câştige mai mult şi la care să se păstreze investiţiile. Că dacă le facem prea mari s-ar putea să rămânem fără investiţii. Dar anul acesta se adoptă legea privind actualizarea redevenţelor în toate domeniile, inclusiv la petrol şi gaze naturale, la ceea ce înseamnă media europeană”, a afirmat Victor Ponta.
Locul 5 în Europa
România se află pe locul cinci în Europa la producţia de ţiţei şi gaze, iar gradul de dependenţă de importuri este de 25%, sub media europeană de 50%, a mai spus Vasile Iuga.
Principalul producător de petrol şi gaze din Europa este Norvegia, care a extras anul trecut 1,3 miliarde de barili echivalent petrol (bep). Urmează Marea Britanie – cu 583 milioane bep, Olanda – cu 520 milioane bep, Danemarca – cu 114 milioane bep şi România, cu o producţie de 102 milioane bep.
Clasamentul continuă cu Germania, care a produs anul trecut 98 milioane bep, Italia – 91 milioane bep, Polonia – 44 milioane bep, Turcia – 20 milioane bep, Austria – 18 milioane bep, Islael – 16 milioane bep, Croaţia – 16 milioane bep şi Franţa – 9 milioane bep.
În acelaşi timp, gradul de dependenţă de importuri în România este de 25%, sub media europeană.
“Avem un grad de dependenţă mai mic faţă de media europeană, care este de 50%. Din acest punct de vedere, România stă foarte bine”, a explicat Iuga.
Potrivit acestuia, gradul de dependenţă de importuri al ţării noastre ar putea creşte, dacă nu vor fi realizate investiţii în eficienţa energetică.
“Producţia de gaze de şist şi cea din Marea Neagră ar putea începe cel mai devreme în 2020. Din calculele noastre, dacă nu vom îmbunătăţi eficienţa energetică cu 20% până în 2030, România va depinde de importuri în proporţie de 80% în 2030”, a spus Iuga.
