Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, recomandă încheierea unui nou acord cu instituţiile financiare internaţionale, întrucât un astfel de acord s-a dovedit a fi benefic și a permis împrumuturi mai ieftine de pe pieţele externe.
„Eu recomand încheierea unui acord, pentru că s-a dovedit a fi benefic, chiar dacă nu am tras niciun euro, niciun dolar din aceste două acorduri, din motivul că ne-am putut adresa pieţelor financiare internaţionale, pieţelor de capital. Am putut să ne împrumutăm de acolo destul de ieftin, ceva mai scump decât ne-am fi împrumutat de la Fond (n.r. – Fondul Monetar Internaţional, FMI) şi de la UE. Un acord cu Fondul îţi asigură o ancoră, ai credibilitate, care te ajută să te împrumuţi mai ieftin şi, mai ales, să te împrumuţi când apar aceste tensiuni pe pieţele de capital internaţionale”, a declarat Mugur Isărescu, într-o conferință de presă după şedinţa Consiliului de Administraţie a BNR pe probleme de politică monetară.
În opinia guvernatorului, un acord cu FMI ar asigura României, totodată, o „ancoră” şi credibilitate. De asemenea, Mugur Isărescu consideră că România a reuşit să îşi consolideze credibilitatea stând doar pe picioarele ei.
„Cred că este bine, pentru a asigura finanţarea unui deficit bugetar mult mai mic, care înseamnă accesul pe pieţele de capital, pentru a asigura această finanţare la costuri relativ reduse, să avem în continuare un acord cu Fondul şi/sau cu UE. Reformele nu s-au terminat şi ne mai trebuie câţiva ani. O “umbrelă” protectoare în acest sens cred că este necesară şi ar trebui să continuăm aceste reforme cu cei care le-au început. În plus, reformele structurale s-a dovedit că sunt mai greu de făcut când ai aceste poticniri.(…) O asemenea poticnire poate să ducă la amânarea reformei sau să fie un motiv de reîntoarcere. Pentru continuarea reformelor structurale într-un mediu internaţional, în cazul Romaniei este nevoie de protecţia unor acorduri internaţionale, nu de faptul că adoptăm programe impuse din afară. De fiecare dată, partea română, Guvernul, Banca Naţională a negociat”, a precizat Isărescu, citat de Agerpres.
În ceea ce priveşte ţinta privind activele externe nete din acordul deja încheiat, şeful băncii centrale a precizat că aceasta nu a fost atinsă la sfârşitul lui decembrie, dar apoi criteriul a fost îndeplinit.
„Noi nu le-am atins sau nu am îndeplinit criteriile la sfâşitul lui decembrie, în schimb, la sfârşitul lui ianuarie sau martie, când s-au refăcut datele şi când a apărut această prelungire, criteriul a fost îndeplinit cu marjă confortabilă. De ce nu le-am atins în decembrie? Pentru că anul trecut tensiunile politice, alegerile, apetitul scăzut faţă de risc al investitorilor străini şi, în primăvară, criza din Grecia au determinat ieşiri masive de capitaluri. Cineva mă întreba, în vara anului trecut, cam la cât se ridică ieşirile de capitaluri sau ieşirile de bani din titlurile româneşti. Acestea erau de câteva miliarde de euro. Ele au trebuit să fie compensate cu ceva. Le-am compensat prin vânzări de valută de la Banca Naţională, prin intervenţii ale Băncii Naţionale şi, dacă la ele adăugăm plata ratelor scadente, indicatorul nu a fost îndeplinit temporar. Nu au făcut nici dânşii (n.r. – FMI) caz”, a explicat guvernatorul BNR.
Acesta a adăugat că, dacă era o problemă serioasă, „vă asigur că nu trecea de board-ul Fondului”.
Reamintim, Consiliul Director al FMI a avizat, săptămâna trecută, ultimele douã evaluări ale acordului cu România şi a aprobat scrisoarea de intenţie transmisã de autorităţile de la Bucureşti, astfel că acordul început în 2011 a fost finalizat cu succes. Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri.
România a încheiat cu succes cel de al doilea acord Stand-by cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar creşterea este slabă şi riscurile pentru economie încă există, a declarat, săptămâna trecută, directorul adjunct al FMI, Nemat Shafik, după închiderea de către boardul FMI a evaluărilor a şaptea şi a opta privind stadiul îndeplinirii condiţionalităţilor din Memorandumul de Politici Economice şi Financiare.
Acordul stand-by în valoare de 3,5 miliarde de euro (reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond) a fost aprobat, iniţial, pe 25 martie 2011 şi este unul preventiv, prin care fondurile sunt atrase numai în caz de necesitate.
În anul 2009, România a luat un împrumut stand-by pe 24 de luni, în valoare de 12,95 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială.
Din acest aranjament cu FMI au fost trase şapte din cele opt tranşe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce priveşte cea de-a 8-a tranşă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, ca fiind de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă.
