Acasă EconomieComunicatii & IT Provocările DEER pentru următorii 4 ani: investiții mai mari, siguranța alimentării, digitalizarea rețelei și securitatea cibernetică

Provocările DEER pentru următorii 4 ani: investiții mai mari, siguranța alimentării, digitalizarea rețelei și securitatea cibernetică

de M G

Distribuţie Energie Electrică România (DEER) are programate, pentru perioada 2025-2029, investiţii de aproape 6 miliarde de lei, dintre care 3,7 miliarde de lei din surse proprii, în paralel cu atragerea de finanţări nerambursabile.  Mihaela Suciu, care, recent, și-a început al doilea mandat ca director general DEER, a declarat că noul său mandat va fi mai dificil decât primul, în condițiile în care compania trebuie să accelereze investițiile și să își consolideze performanța. „În următorii patru ani, provocarea nu e neapărat pe rezultate. Provocarea este pe investiții mai mari, pe siguranța alimentării, digitalizarea rețelei și securitatea cibernetică; este pe consolidarea poziției Distribuție Energie Electrică România ca cel mai mare operator de distribuție din țară”, a afirmat Mihaela Suciu într-o conferință de presă, premergătoare celei de-a IV-a ediții a Forumului de Securitatea Cibernetică în Energie, organizat de DEER la Cluj Napoca, în perioada 29-30 octombrie 2026. Cu această ocazie, jurnaliștii au vizitat și noul sediu al DEER. Focus Energetic este partener media al Forumului.

Directorul general DEER a insistat asupra rolului infrastructurii electrice în dezvoltarea economică: „Nicio economie, nicio țară nu-și poate dezvolta economia dacă nu are un sistem de transport și distribuție de energie. Or, noi, fiind cel mai mare distribuitor din România, rolul nostru este să susținem dezvoltarea economiei României”, a spus Mihaela Suciu.

Aceasta a sintetizat obiectivele noului mandat astfel: „Primul mandat a fost despre transformare și construirea unei fundații solide. În următorii patru ani, prioritatea este să valorificăm această fundație prin investiții finalizate, digitalizare și rezultate măsurabile pentru companie și pentru utilizatori.”

Datele prezentate de conducerea companiei indică o creștere semnificativă a performanței financiare. DEER a înregistrat în 2025 o cifră de afaceri de 4,3 miliarde de lei, în creștere cu 13% față de 2024, și un profit net de 812,7 milioane de lei, în creștere cu 25%.

Mihaela SUCIU

Profitul net a evoluat de la 389,1 milioane de lei în 2022 la 509,1 milioane de lei în 2023, 648,7 milioane de lei în 2024 și 812,7 milioane de lei în 2025, ceea ce reprezintă un avans de aproximativ 109% în trei ani. Evoluția contrastează cu rezultatele anterioare. În 2021, primul an după fuziunea celor trei operatori regionali de distribuție, DEER a înregistrat o pierdere netă de 104,7 milioane de lei.

Mihaela Suciu a subliniat că performanța companiei depinde și de disciplina organizațională. „Nu poți să ai performanță dacă nu există disciplină. […] Cred că orice rezultat sau orice construcție se fundamentează pe disciplină și respect”, a afirmat directorul general DEER.

Aceasta a explicat că infrastructura existentă, în parte construită înainte de anul 2000, este vulnerabilă inclusiv la fenomenele meteorologice severe. „Avem nevoie de bani mai mulți pentru investiții. Noi am încercat să atragem, suntem campioni la atragere de bani europeni, dar nu suficienți, și preferăm să atragem bani europeni ca să nu creăm presiune pe tarifele de distribuție pentru utilizatorii finali”, a declarat aceasta.

În ceea ce privește investițiile, Dan Mateaş, director al Direcţiei Dezvoltare Reţea din cadrul DEER, a subliniat că bugetele cresc în fiecare an. „An de an am încercat să mărim bugetul aferent investiţiilor, pentru că nevoie există, reţelele sunt cum sunt, participăm cu toţii la această tranziţie energetică. Dacă în 2022 aveam undeva la 550 de milioane program de investiţii, anul acesta avem un CAPEX de 1,4 miliarde, din care aproximativ 450 de milioane sunt fonduri nerambursabile. E clar că bugetul nostru de investiţii, recunoscut în tarif, nu e suficient şi de asta am încercat să accesăm tot ce se poate pe partea de finanţare. Eu sunt puţin dezamăgit, momentan, că nu apar alte finanţări europene. Sper că din 2028, autoritatea poate influenţa cumva ideea că reţeaua are nevoie de finanţare şi fondurile europene sunt un instrument extraordinar. Din 2022 depunem constant proiecte de finanţare. Avem proiecte de finanţare de 3,6 miliarde de lei, cu TVA, din care 2,2 miliarde sunt fonduri nerambursabile. 2,2 miliarde de lei e o sumă consistentă. Fără acest buget era mai greu să sprijinim tranziţia energetică şi să ne extindem cumva digitalizarea şi modernizarea reţelelor electrice”, a declarat Dan Mateaş, director al Direcţiei Dezvoltare Reţea din cadrul DEER, la o conferinţă premergătoare Forumului de Securitate Cibernetică în Energie.

El a subliniat că, pe Fondul pentru Modernizare, proiectele merg într-un ritm susţinut, din cele 18 proiecte finanţate, două fiind finalizate cu succes. „Ne-am bucurat că au existat şi prestatori în piaţă, pentru că noi am gândit proiecte mari, de 20, 30, 50 de milioane de euro, ca să cuprindă, cumva, în mare parte, toată aria de distribuţie. Aici, din cele 18 proiecte finanţate, două le-am închis cu succes. Al 3-lea proiect, anul ăsta, de asemenea, îl închidem”, a spus Mateaş.

Acesta a adăugat că Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a lansat, acum 2 ani, prin Programul de dezvoltare durabilă, o axă pentru pentru operatorii de distribuţie şi de transport. „Acolo, iarăşi am reuşit două proiecte importante. Cel mai important proiect este cel de modernizare a sistemului SCADA la nivelul companiei. (…) Era cazul să ajungem şi noi să modernizăm acest sistem, să ajungem la un alt nivel şi să avem în vedere şi securitatea cibernetică. De asta noi trebuie să avem la zi toate aplicaţiile informatice. Investim în reţea, în tot ce înseamnă mărire de capacitate, îmbunătăţire nivel de tensiune, de fapt, tot ce înseamnă îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă ai companiei”, a afirmat directorul DEER.

Potrivit acestuia, pe proiectele de finanţare, pe lângă modernizarea sistemului SCADA, compania are proiecte pentru extinderea automatizării reţelei.

„Avem trei proiecte mari, extindem, practic, automatizarea reţelei de medie tensiune. Este iarăşi un proiect foarte important. Îl vom finaliza în 2028. Este în implementare. Pentru că noi, ca şi operator, probabil că am rămas puţin în urmă cu implementarea sistemului de măsurare inteligentă, aici iarăşi avem proiecte importante: 1,1 milioane de contoare Smart în implementare. Până în 2030, cumva ne propunem să ajungem spre o ţintă de 90%- 100%, pentru că fără digitalizare e destul de greu. Mai avem, iarăşi un proiect important, e o noutate pentru România, un sistem care înseamnă Virtual Power Plant, să gestionăm cumva reţeaua la nivel de producţie/consum”, a mai spus Dan Mateaş.

Directorul DEER a mai anunţat că, în ceea ce priveşte prosumatorii, compania încearcă să îi sprijine şi prima măsură pe care a putut-o lua prin proiectele de finanţare a fost să încerce înlocuirea transformatoarelor de medie pe joasă tensiune din postul de transformare, transformatoare cu reglaj automat sub sarcină, să se încerce reglarea tensiunii după producţie şi consum, astfel încât să poată şi injecta în reţea şi să nu crească tensiunea foarte mult la nivelul reţelei.

„Acolo avem undeva la 600 de transformatoare. E un prim pas, va trebui să îl extindem în anii următori. Aceste transformatoare au un sistem automatizat care permite, în funcţie de nivelul de producţie sau de consumul din reţea, să regleze nivelul tensiunii. Sunt deja modernizate şi acum suntem în curs de implementare pe aceste proiecte de finanţare. Sunt elemente importante, le-am identificat şi încercăm să fim alături de utilizatori, în măsura în care putem, pentru că acum trei-patru ani de zile nu aveam aceste probleme, nu era aşa mare numărul de prosumatori, de exemplu, la nivelul reţelei de joasă, ca să ne gândim că ar trebui să intervenim în acest mod”, a explicat Mateaş.

Conform datelor furnizate de companie, valoarea programului de puneri în funcţiune aferent anului 2025 a ajuns la 924 de milioane de lei după includerea, conform metodologiei ANRE, a lucrărilor finalizate şi raportate până la 30 iunie 2026. Pentru 2026, compania are aprobat un program CAPEX de 1,48 miliarde de lei, cel mai amplu din istoria sa. Pentru perioada 2025-2029 sunt planificate investiţii de peste 5,7 miliarde de lei, dintre care 3,7 miliarde de lei din surse proprii, în paralel cu atragerea de finanţări nerambursabile.

Separat, Planul de Dezvoltare a Reţelei Electrice de Distribuţie aprobat de ANRE pentru perioada 2026-2035 prevede investiţii de aproximativ un miliard de euro în modernizarea şi dezvoltarea reţelei. Un rol central revine dezvoltării infrastructurii inteligente de tip Smart Grid, prin automatizarea reţelelor, extinderea sistemelor de măsurare inteligentă şi utilizarea tehnologiilor de monitorizare şi mentenanţă predictivă.

În completarea perspectivei investiţionale, au fost abordate măsurile pentru reducerea duratei şi frecvenţei întreruperilor, eficientizarea operaţiunilor şi pregătirea reţelei pentru cerinţele tranziţiei energetice.

Eduard David: Lipsa energiei electrice a devenit critică pentru consumatori

Eduard David, directorul Direcției Operațiuni Rețea, a explicat că una dintre principalele responsabilități ale operatorului este reducerea numărului și duratei întreruperilor și asigurarea calității energiei electrice. „Din perspectiva operațiunilor de rețea, ceea ce contează cel mai mult este ceea ce simte utilizatorul. Utilizatorul trebuie să simtă sau își dorește să simtă continuitatea în alimentare cu energie electrică, calitatea energiei să fie cea corespunzătoare, conform standardului de performanță a sistemului de distribuție”, a declarat Eduard David.

Eduard DAVID

Acesta a arătat că aproape 4.000 de angajați lucrează în zona operațiunilor de rețea, inclusiv în dispecerate, formații operative și echipe de mentenanță. Directorul a explicat că așteptările consumatorilor s-au schimbat semnificativ în ultimele decenii. „Acum douăzeci-treizeci de ani, când am început eu activitatea, o oră de lipsă de tensiune nu era foarte complicat. Acum, din cauza faptului că absolut toate echipamentele din casa unui om, ca să nu mai vorbim din fabrici și uzine, funcționează electric, chiar dacă este o centrală de încălzire, chiar dacă este o pompă de apă, lipsa alimentării cu energie electrică a devenit o chestie critică”, a afirmat Eduard David.

Pe de altă parte, acesta a subliniat importanța digitalizării și automatizării pentru reducerea timpilor de intervenție. „Dacă nu le-am avea, timpii de realimentare, timpii noștri de reacție ar crește, aș spune eu, înzecit”, a declarat directorul Direcției Operațiuni Rețea.

Eusebiu Rotaru: Când apare o avarie, trebuie să luăm în calcul și posibilitatea unui atac cibernetic

Securitatea cibernetică a reprezentat o altă temă importantă a conferinței, în contextul digitalizării infrastructurii energetice. Eusebiu Rotaru, directorul Direcției Sisteme Informatice și Automatizări, a atras atenția că riscurile cibernetice nu mai pot fi separate de funcționarea rețelelor electrice. „În momentul în care apare un defect în rețea sau apare o avarie, din nefericire, în ultimii ani nu ne mai gândim că ar fi o avarie a sistemului energetic. Din nefericire, acum am ajuns să ne gândim că s-ar putea să fie un atac cibernetic”, a declarat Eusebiu Rotaru.

Acesta a explicat că automatizarea rețelelor și sistemele SCADA permit intervenții și manevre de la distanță, dar necesită și măsuri suplimentare de protecție. „Sistemul energetic va trebui să meargă mână în mână cu partea asta de securitate cibernetică, să asigurăm un sistem energetic rezilient, în primul rând, și cât se poate de sigur”, a afirmat reprezentantul DEER.

Rotaru a atras atenția și asupra utilizării inteligenței artificiale de către atacatori. „Inteligența artificială este, și vă rog să o priviți, ca pe o unealtă de ajutor. Mulți, din nefericire, în momentul de față o folosesc pentru a produce atacuri”, a declarat acesta.

Potrivit explicațiilor sale, atacurile informatice nu mai vizează doar direct infrastructura unei companii, ci pot utiliza vulnerabilitățile furnizorilor și ale altor entități care au acces la sistemele acesteia.

O amenințare suplimentară o reprezintă imitarea vocilor cu ajutorul inteligenței artificiale, inclusiv pentru transmiterea unor instrucțiuni false. „Vocea se poate imita extraordinar de bine cu AI și, de exemplu, cu vocea doamnei director general putem să sunăm […] la un dispecerat să spună: «Fă manevra, că-ți spun eu că-s director general»”, a explicat Eusebiu Rotaru, subliniind necesitatea instruirii angajaților.

Compania desfășoară simulări, inclusiv teste de phishing, și organizează cursuri pentru pregătirea personalului. „Cultura companiei este ca noi să instruim absolut toți colegii, ca toată lumea să știe să încerce să facă o diferență între ceea ce e real și ceea ce nu e real”, a declarat Rotaru.

Mihaela Suciu: Atacurile cibernetice trebuie comunicate, pentru ca operatorii să poată identifica împreună soluții

Mihaela Suciu a explicat că inițiativa organizării Forumului de Securitate Cibernetică în Energie a apărut în urma unui incident cibernetic important pentru companie. „Când am decis să facem primul forum a fost în urma primului atac cibernetic important pentru noi, care ne-a creat probleme”, a declarat directorul general.

Aceasta a arătat că a decis să vorbească public despre incident, deși i s-a sugerat să evite acest lucru. „La momentul acela mi-am asumat să ies public și să spun, pentru că soluțiile astea pentru cybersecurity trebuie să le știm cu toții”, a afirmat Mihaela Suciu. Potrivit acesteia, interconectarea operatorilor face necesară cooperarea în domeniul securității cibernetice. „Nu mă ajută pe mine, ca lider, că eu sunt izolată și protejată și un alt operator de distribuție cu care eu sunt interconectată are atacul. Mă afectează și pe mine. Mie mi se pare normal să fim solidari la asta și să identificăm împreună soluții care să ne protejeze pe toți”, a explicat directorul general.

În privința finanțării securității cibernetice, conducerea DEER a subliniat necesitatea justificării tehnico-economice a investițiilor, dar și dificultatea cuantificării pierderilor pe care le-ar putea provoca un atac major. „Un atac cibernetic înseamnă miliarde sau uneori poate nici nu se poate cuantifica care sunt costurile unui atac cibernetic”, a afirmat Mihaela Suciu.

De aceea compania dispune de un comitet de securitate, proceduri de continuitate a activității și mecanisme de reacție la incidente operaționale și informatice.

Paul Negrea: Schimbul de generații, o provocare majoră pentru sectorul energetic

Paul Negrea, directorul Direcției Afaceri Corporative, a abordat provocările legate de resursele umane și de pregătirea viitorilor specialiști. DEER are aproximativ 6.300 de angajați, iar una dintre principalele dificultăți anticipate pentru următorii ani este pensionarea unui număr important de salariați.

„O provocare majoră este media de vârstă în cadrul organizației și a companiei, pentru că, după cum știm, sectorul energetic se confruntă, la nivel de companii, cu această medie de vârstă destul de ridicată”, a declarat Paul Negrea.

Acesta a atras atenția asupra perioadei 2032–2033, când vor ajunge la vârsta pensionării numeroși angajați. „Cel puțin în cadrul companiei noastre, se va resimți destul de tare această ieșire”, a afirmat directorul Direcției Afaceri Corporative.

Compania dezvoltă programe de recrutare, formare profesională, internship și colaborare cu instituțiile de învățământ, inclusiv prin proiecte de învățământ dual.

Forumul de Securitate Cibernetică în Energie, la Cluj-Napoca

La Cluj Napoca are loc, în perioada 29-30 octombrie, cea de-a IV-a ediție a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie.

Evenimentul reunește reprezentanți ai autorităților centrale și de reglementare, ai companiilor energetice, specialiști IT și OT, experți în securitate cibernetică și reprezentanți ai mediului academic.

Agenda include protecția infrastructurilor critice, gestionarea riscurilor cibernetice, răspunsul la incidente, utilizarea inteligenței artificiale și pregătirea specialiștilor necesari sectorului energetic.

„Performanța unei rețele moderne înseamnă mai mult decât infrastructură și tehnologie. Înseamnă capacitatea de a anticipa riscurile, de a lua decizii rapide și de a asigura continuitatea alimentării, într-un sistem energetic tot mai complex”, a subliniat Mihaela Suciu, potrivit comunicatului DEER.

Distribuţie Energie Electrică Romania (DEER), parte a Grupului Electrica, este cel mai important operator naţional de distribuţie a energiei electrice, care acoperă 18 judeţe, reprezentând 40,7% din teritoriul României (97.196 kmp). Cu o tradiţie de peste 120 de ani, DEER oferă servicii pentru un portofoliu de peste 4 milioane de utilizatori, prin intermediul unei reţele de distribuţie a energiei electrice de peste 200.000 km.

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.