Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2011 a fost de 4.660.500 persoane (mai mare cu 79.500 persoane faţă de anul precedent), iar câştigul salarial mediu lunar net a fost de 1.444 lei, depăşindu-l pe cel al anului 1990 cu 21,3% în termeni reali (exprimat în raport cu evoluţia preţurilor de consum ale populaţiei), conform unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).
Numărul mediu al salariaţilor în cursul anului 2011 a fost de 4.348.700 persoane (în scădere faţă de anul 2010 cu 27.300 persoane). Câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie a fost de 1.980 lei, iar angajatorii au cheltuit în medie, pe o lună, 2.569 lei/salariat.
Câştigul salarial mediu brut lunar pe total economie realizat în anul 2011 (1.980 lei) a fost cu 4,1% (plus 78 lei) mai mare decât cel din anul 2010. Câştigul salarial mediu net lunar la nivelul economiei naţionale (1.444 lei) a înregistrat o creştere de 3,8% (plus 53 lei), comparativ cu anul precedent.
Cele mai mari câştiguri salariale medii nete, superioare mediei pe economia naţională, s-au realizat în anul 2011 în intermedieri financiare şi asigurări (de 2,4 ori), informaţii şi comunicaţii (de 2,1 ori), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cu 93%, industria extractivă – cu 78,5%, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – cu 42,7%, administraţie publică – cu 32,2%, transport şi depozitare – cu 9,4%.
Câştigurile salariale medii lunare nete, care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie, au fost în hoteluri şi restaurante (-41,8%), alte activităţi de servicii (-41%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-33,1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-27,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-25,5%), sănătate şi asistenţă socială (-16,2%), comerţ (-15%), construcţii (-13,6%), tranzacţii imobiliare (-12,2%).
Câştigul real a scăzut
În anul 2011, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost de 121,3% faţă de anul 1990, mai mic cu 7 puncte procentuale faţă de anul 2009, respectiv cu 2,3 puncte procentuale faţă de anul 2010.
Femeile au câştigat, în medie, cu 250 lei mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial brut lunar de 1.848 lei (faţă de 2.098 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial net lunar de 1.349 lei (faţă de 1.530 lei al bărbaţilor).
Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 25%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (34,7%), alte activităţi de servicii (29,8%) şi industria prelucrătoare (28,3%).
În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2011 s-a situat sub media pe economie în 36 dintre judeţe. Cel mai scăzut nivel (1.043 lei) s-a înregistrat în judeţul Maramureş, cu 27,8% mai puţin decât media pe economie. La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (2.114 lei), cu 46,4% peste media pe economie.
Costul mediu lunar al forţei de muncă a fost în anul 2011 de 2.569 lei/salariat, în creştere cu 3,7% faţă de anul precedent.
În anul 2011 numărul mediu al salariaţilor a fost de 4.348.700 persoane, în scădere faţă de anul precedent cu 27.300 persoane. Bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (2.300.300 persoane, respectiv 52,9% din totalul numărului mediu de salariaţi). Faţă de anul anterior, numărul mediu de bărbaţi salariaţi a crescut cu 9.200 persoane, iar numărului femeilor salariate a scăzut cu 36.500 persoane.
Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar, ponderea acestora reprezentând 61,1% în anul 2011. În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 36,6% dintre salariaţi, iar în cel primar numai 2,3%.
Activităţile din construcţii şi industria extractivă sunt desfăşurate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,4%, respectiv 84,1% din totalul salariaţilor. Activităţile caracterizate prin grad pronunţat de “feminizare” al forţei de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (79,4% din numărul total al salariaţilor din ramură), învăţământ (68,4%), intermedieri financiare şi asigurări (68,2%), hoteluri şi restaurante (61,1%).
Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2011 a fost de 4.660.500 persoane; comparativ cu sfârşitul anului 2010, efectivul salariaţilor a înregistrat o creştere cu 79.500 persoane.
În profil regional efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri în toate regiunile faţă de sfârşitul anului 2010, regiunea Bucureşti-Ilfov având cea mai mare creştere (plus 27.800 persoane). Totodată, comparativ cu celelalte regiuni ale ţării, în regiunea Bucureşti-Ilfov se concentrează cea mai mare parte din efectivul salariaţilor din economie, respectiv peste o cincime.
Regiunile în care activităţile sectorului primar depăşesc sau sunt egale cu ponderea medie pe ţară (2,1% pe total economie) sunt Sud-Muntenia (3,7%), Sud-Est (3,3%), Nord-Est (3,0%), Vest (2,6%) şi Sud-Vest Oltenia (2,1%).
Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale se regăseşte în regiunea Bucureşti-Ilfov (59,9% faţă de 40,5% pe total economie), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (28,5% faţă de 20,9% media pe ţară).
La sfârşitul anului 2011, efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (71,7%) şi a înregistrat o creştere cu 4,3% comparativ cu anul precedent.
