Evoluţia contractelor bilaterale ale Hidroelectrica parcă ar fi scrisă de Agatha Christie: din “10 negri mititei” (10 contracte cu “băieţi deştepţi”) au rămas doar patru. Deocamdată. Este posibil să nu mai rămână nici atât!
Anul trecut, Hidroelectrica avea încheiate contracte directe cu Alro Slatina (pentru 2,5 TWh), Luxten (0,26 TWh), Elsid Titu (0,17 TWh), Energy Holding (2,15 TWh), Euro-P.E.C. (0,32 TWh), Electromagnetica (0,9 TWh), Electrocarbon (0,15 TWh), Arcelor Mittal Galaţi (1,4 TWh), Alpique Romindustrie (fostă Buzmann Industries – 1 TWh), EFT România (1 TWh), Electrica (0,4 TWh), Alpique RomEnergie (fostă Ehol Distribution 1,6 TWh), CNH Petroşani (0,14 TWh), CLMB Patinoar Braşov (1.240 MWh), Societatea Naţională a Sării (20.561 MWh). La export, prin Atel şi EFT, Hidroelectrica a vândut 0,8 TWh.
Cu Sidex Galaţi, contractul a fost pentru un an şi s-a terminat la sfârşitul anului trecut. Pe de altă parte, Hidroelectrica a reziliat, tot anul trecut, trei contracte directe de vânzare a energiei, cu Compania Naţională a Huilei Petroşani, Societatea Naţională a Sării Salrom şi CLMB Patinoar Braşov. Luxten Lightning a renunţat de bunăvoie la acord.
Hidroelectrica avea unele contracte directe încheiate, unele, până în anul 2018, la preţuri cuprinse între aproximativ 103 şi 135 lei/MWh, pentru o cantitate de aproximativ 15 TWh anual. La această cantitate se adaugă electricitatea vândută pe piaţa reglementată, de circa 4 TWh. În total, Hidroelectrica ar fi trebuit să onoreze contracte pentru o cantitate de circa 19 TWh, în condiţiile în care, într-un an normal hidrologic, producţia medie este de aproximativ 17 TWh. Anul trecut a fost unul secetos, astfel încât producţia a depăşit cu puţin 15 TWh. Anul acesta, producţia probabil că nu va atinge 14 TWh.
Toţi miniştrii, de-a lungul timpului, au vrut “să scape” de contractele cu “băieţii deştepţi” sau, măcar, să le facă mai avantajoase pentru Hidroelectrica.
Şi la începutul acestui an s-au derulat negocieri. Cel mai ieftin producător de electricitate de stat, Hidroelectrica, se pare că ajunsese la un acord cu „băieţii deştepţi”: creşterea preţurilor la valori cuprinse între 155 şi 164 lei pentru un MWh, de la 103 – 135 lei/MWh.
Renegocieri cu trei cumpărători
După ce, la începutul anului 2012, mai rămăseseră 10 contracte directe, după intrarea Hidroelectrica în insolvenţă au început “să cadă“, rând pe rând, aproape toate înţelegerile cu “băieţii deştepţi“.
Astfel, contractele cu Euro P.E.C, Alpiq Romindustrie şi Romenergie, EFT (două) şi Energy Holding.
Pe de altă parte, contractele cu Electromagnetica, Elsid Titu şi Electrocarbon Slatina au fost renegociate. Potrivit noilor termeni contractuali, Electromagnetica va plăti 198 lei/MWh în 2012 (faţă de 140 lei/MWh în 2011), cantitatea va fi redusă la 0,64 TWh (de la 0,9 TWh în 2011), iar contractul va expira în aprilie 2014. Preţul pentru celelalte două este tot de aproximativ 200 lei/MWh. Din 2013, va fi aplicată o formulă de preţ, care va ţine cont de preţul pe piaţa spot (Piaţa pentru Ziua Următoare – PZU), precum şi de cel de pe Piaţa Centalizată a Contractelor Bilaterale (PCCB), ambele pieţe administrate de OPCOM. În plus, se va păti şi diferenţa de preţ pentru energia livrată începând cu 1 ianuarie 2012 până în prezent.
Mai este în discuţie doar contractul cu Alro Slatina, cel mai mare consumator de electricitate din România, dar care ar trebui finalizate până la mijlocul lunii august.
“Renegocierile în cazul contractelor bilaterale ale Hidroelectrica vor continua pentru trei dintre acestea, din domeniul industrial (n.r. – Electrocarbon, Elsid şi Alro)“, a declarat, miercuri, ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu.
Astfel, dacă se semnează şi acordul cu Alro, Hidroelectrica va mai avea doar 4 din cele 10 contracte bilaterale.
Repercursiuni din cauza Hidroelectrica
Denunţarea contractelor, în special a celor încheiate cu companiile cu capital privat extern (precum Alpiq, EFT şi Energy Holding) nu rămâne fără urmări, mai ales că România are acorduri bilaterale privind protejarea investiţiilor străine cu ţările unde sunt înregistrate firmele respective (Elveţia, Olanda, Marea Britanie).
Băncile vor cere noi garanţii, având în vedere că împrumuturile hidroelectrica erau garantate cu contractele bilaterale pe termen lung, care tocmai au fost denunţate.
Pe de altă parte, invstitorii se pot retrage din România. De altfel, Alpiq a şi anunţat că îşi revizuieşte afacerile din România, conform site-ului www.argusmedia.com.
De remarcat, surse din piaţă spun că, pentru preluarea companiilor EHOL şi Buzmann Industries, precum şi a contractelor acestora, Alpiq ar fi plătit 180 milioane de franci elveţieni (circa 150 milioane euro).
Incluzând valoarea dată de buna reputaţie a companiei (goodwill), Alpiq estimează că denunţarea contractelor va afecta negativ rezultatele sale financiare. “Decizia Hidroelectrica (n.r. – de denunţae a contractelor) a dus la oprirea negocierile în desfăşurare, deşi Alpiq a acţionat cu bună credinţă pentru a ajunge la un rezultat satisfăcător pentru ambele părţi”, se arată în comunicatul companiei elveţiene, care adaugă că va face o evaluare a situaţiei şi intenţionează să-şi revizuiască afacerile din România.
De asemenea, Energy Holding anunţă, într-un comunicat de presă, că decizia de denunţare a contractului vine după mai bine de 7 luni de negocieri, perioadă în care Energy Holding a dovedit bună credinţă şi a venit, în permanenţă, în întâmpinarea cerinţelor Hidroelectrica. “Cu toate că echipa de negocieri a Hidroelectrica s-a schimbat pe parcursul celor 7 luni de cel puţin 3 ori şi negocierile au pornit de fiecare dată de la zero (n.r. – ministrul Economiei Ion Artion a fost schimbat cu Lucian Bode, care a fost înlocuit de Daniel Chiţoiu, de fiecare dată fiind schimbată şi “garniture” de directori ai companiilor de stat, inclusive cel al Hidroelectrica, totul culminând cu declanşarea procedurii de insolvenţă şi preluarea conducerii companiei de căre administratorul judiciar Remus Borza şi administratorul special Remus Vulpescu), reprezentanţii Energy Holding au dovedit flexibilitate în acceptarea modificărilor parametrilor esenţiali ai contractului: preţ, durată, cantitate. Vom gestiona situaţia creată şi vom limita impactul deciziei Hidroelectrica asupra partenerilor noştri contractuali. În prezent, Energy Holding analizează toate mijloacele legale prin care poate reacţiona ca urmare a acestei decizii”, se arată într-un comunicat al companiei.
Acţionarii Hidroelectrica sunt statul român, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, care deţine 80% din capital, restul fiind deţinut de Fondul Proprietatea.
