Un număr de 103 companii din întreaga lume au solicitat documentaţia de precalificare la licitaţia pentru retehnologizarea primei hidrocentrale de mare putere construită în România – CHE Stejaru, proiect în valoare estimată de 110 milioane euro. 25 de companii, grupate în 17 consorţii, s-au prezentat la şedinţa de deschidere a aplicaţiilor pentru precalificare. Companiile participante provin din China, Germania, Austria, Spania, Franţa, Rusia, Israel, Finlanda, Norvegia, Croaţia şi Slovenia, un singur consorţiu având în componenţă o companie din România, se arată într-un comunicat de presă.
În afară de publicarea invitaţiei de precalificare pe site-ul Hidroelectrica, BERD, în jurnalul Uniunii Europene şi în două publicaţii din presa centrală, aceasta a fost transmisă direct şi către peste 300 de companii din întreaga lume, care activează în domeniul hidroenergetic, cât şi tuturor ambasadelor de pe teritoriul României.
Administratorul judiciar al Hidroelectrica, Euro Insol, precizează că a organizat o licitaţie de acest tip pentru a stopa practica atribuirilor directe şi a licitaţiilor restrânse, începute în 1997 cu retehnologizarea centralei Porţile de Fier I, continuând cu Porţile de Fier II, Gogoşu, Olt Inferior şi Lotru, care au costat Hidroelectrica aproximativ un miliard de euro.
În decembrie 2012, reprezentanţii Hidroelectrica şi ai BERD au agreat, la Londra, reluarea procesului de licitaţie pentru Proiectul de Retehnologizare al CHE Stejaru, după ce acesta a fost suspendat în iulie 2012, ca urmare a intrării societăţii în insolvenţă. Finanţarea Proiectului de Retehnologizare CHE Stejaru a fost contractată în iulie 2011 şi este asigurată printr-un credit sindicalizat de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – 70 milioane euro, precum şi ErsteBank şi CaixaBank – câte 20 milioane euro.
Cu o producţie anuală de 435 milioane kWh şi peste 50 de ani de operare în Sistemul Energetic Naţional, CHE Stejaru a fost pusă în funcţiune între anii 1960-1961 şi este echipată cu 6 turbine verticale de tip Francis cu o putere totală instalată de 210 MW. Lucrările de retehnologizare vor face posibilă funcţionarea în condiţii de siguranţă şi la randamente maxime a CHE Stejaru pentru încă cel puţin 30 de ani, se mai arată în comunicat.
Până la înregistrarea aplicaţiilor pentru precalificare, au fost efectuate vizite în şantier de către companiile care au solicitat acest lucru şi au fost transmise răspunsuri la toate solicitările de clarificări primite din partea potenţialilor ofertanţi, conform procedurilor BERD.
Documentaţia de atribuire – caietele de sarcini, modelul de contract şi formularul de ofertă – ce a fost finalizată în luna februarie 2013, urmează a fi supusă aprobării Consiliilor tehnico-economice ale Hidroelectrica, cât şi aprobării Administratorului Judiciar şi a Board-ului tehnico-economic al BERD şi va fi disponibilă la sfârşitul lunii aprilie 2013, pentru firmele care îndeplinesc criteriile de calificare pentru depunerea ofertelor tehnice şi comerciale angajante.
Hidroelectrica pe profit
Hidroelectrica a realizat un profit brut de 181,5 milioane lei (41,7 milioane euro), în perioada noiembrie 2012 – februarie 2013 şi un profit brut preliminat în februarie 2013 de 47,9 milioane lei (11 milioane euro).
Producţia de energie a fost de 990 GWh în februarie, sub media multianuală a lunii, de 1.191 GWh. Hidroelectrica a înregistrat o diminuare constantă a fluxurilor negative de numerar, de la 781 milioane lei la 20 iunie 2012, la 611 milioane lei la 31 decembrie 2012 şi 417 milioane lei la 28 februarie 2013.
În bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei pentru anul 2013 se estimează un profit brut de 434 milioane lei, cu o prognoză a producţiei de doar 13 TWh, un profit record dacă este raportat la cel mai bun rezultat financiar înregistrat în anul 2010, când la o producţie de 20 TWh, a raportat un profit de 284 milioane lei.
Reamintim, compania a intrat în insolvenţă în 20 iunie 2012, cu peste 4,4 miliarde de lei datorii şi cu pierderi de 350 milioane de lei după primul semestru al anului 2012.
“Se ascut săbiile” între Borza şi angajaţi
Întâlnirea celor peste 150 de reprezentanţi ai salariaţilor de la Sucursala “Porţile de Fier” a Hidroelectrica şi Hidroserv “Porţile de Fier” cu administratorul judiciar Remus Borza s-a desfăşurat, la sfârşitul săptămânii trecute, sub semnul incertitudinii, niciuna dintre părţi nereuşind să se facă înţeleasă, a declarat pentru liderul de sindicat Cristinel Popescu, transmite Agerpres.
Potrivit acestuia, Borza ar fi încercat să-l împiedice să participe la dialogul iniţiat, cauza acestei atitudini “fiind interesul de a manipula angajaţii şi de a-i convinge că numai propriile lui soluţii pot redresa cele două entităţi economice aflate în procedura de insolvenţă”.
“Noi am prezentat domnului Borza un program de redresare economică a Hidroserv. Nici nu a vrut să-l ia în seamă. A spus că rostul sindicatelor nu este să se amestece în probleme economice. I-am replicat că salariaţii noştri nu pot fi ignoraţi de la nicio decizie care priveşte soarta Hidroelectrica şi a Hidroserv, ale căror echipamente sunt în pericol de avariere din cauza denunţării contractului de prestări servicii a cărui valabilitate expiră în 31 decembrie 2014”, a precizat Popescu.
În context, sindicalistul a afirmat că administratorul judiciar ar fi susţinut, după ce mai mulţi specialişti de la hidocentralele de pe Dunăre i-au solicitat să sprijine funcţionarea acestora în condiţii de securitate tehnică maximă, că numai deciziile sale sunt corecte şi ar fi ameninţat că “pentru curajul dovedit în a se opune hotărârilor sale sindicaliştii vor fi daţi afară din serviciu”.
“Am ajuns la concluzia că priorităţile domnului Borza nu sunt acelea de a redresa activitatea de la Hidroserv şi de la Hidroelectrica. I-am şi spus acest lucru şi nu i-a convenit. Se pare că Hidroserv şi Hidroelectrica sunt un experiment. Ele nu vor câştiga nimic după ce se va încheia procesul de insolvenţă. Se vor transforma în epave”, a spus Popescu.
În opinia sa, “numai intervenţia Executivului poate bloca distrugerea a două societăţi strategice, care nu sunt, actualmente, monitorizate de specialişti, ci lăsate în mâna unei firme profilată pe insolvenţă, ai cărei membrii nu au calificare pentru revitalizarea lor economică”.
Salariaţii prezenţi la întâlnirea cu Remus Borza au decis să continue seria de proteste pentru a atrage atenţia guvernanţilor asupra “anomaliilor” care se petrec în sistem, lucru care a fost recunoscut şi de preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, prezent la dialog.
