Plan împotriva radonului

Aplicarea Planului Național de Acțiune la Radon (PNAR) a intrat în linie dreaptă, autoritățile trecând la consultări cu mediul academic și cercetătorii. Pe plan mondial, radonul, un gaz radioactiv prezent în mediul natural, dar care poate înregistra concentrări mai mari în clădiri, este al doilea factor de risc de cancer pulmonar, după fumat. Planul românesc este foarte îndrăzneț, până la jumătatea anului viitor trebuind să fie finalizate ghidurile pe care trebuie să le respecte constructorii în vederea diminuării prezenței radonului în clădiri.

Directiva europeană privind radonul a fost transpusă în legislația internă prin HG nr. 526/2018, când a fost adoptat Planul Național de Acțiune la Radon (PNAR). „Directiva este foarte importantă, inclusiv în plan social”, a declarat Rodin Traicu, președintele Comisiei Naționale de Control a Activităților Nucleale (CNCAN), marți, la Universitatea Politehnică București, la reuniunea de prezentare a PNAR în fața mediului academic și a cercetătorilor.

Radonul este un gaz radioactiv inodor și incolor, care se formează prin dezintegrarea radioactivă a uraniului din pământ şi care se găseşte în sol, roci și apă. Prezența lui a devenit importantă odacă cu concentrările urbane, pentru că și concentrația radonului crește în spații închise. De aceea, cele mai mari concentrații de radon se înregistrează în clădiri.

„Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății arată că radonul este al doilea factor de risc pentru cancerul pulmonar, după fumat. Acesta este motivul pentru care sunt necesare măsuri de reducere a concentrației de radon în clădiri, la locul de muncă, acolo unde se înregistrează valori peste media anuală stabilită”, a declarat Daniela Dogaru, expert din cadrul CNCAN. De altfel, reprezentanți ai autorităților de sănătate publică au precizat că aceste statistici sunt aplicabile și României, urmând ca date exacte să fie obținute odată cu implementarea Planului. Potrivit Danielei Dogaru, PNAR este structurat pe 7 domenii de acțiune, de la stabilirea cadrului de reglementare și a responsabilităților instituțiilor implicate în implementarea PNAR, la formarea, instruirea și perfecționarea categoriilor profesionale care ar putea fi afectate de expunerea la acțiunea radiațiilor ionizante emise de radon și a celor implicați în implementarea PNAR.

„Prin HG se stabilește că finanțarea necesară îndeplinirii măsurilor specifice domeniului de activitate al fiecărei instituții publice cu atribuții în implementarea PNAR se asigură din bugetul de stat, respectiv bugetele locale, prin bugetele anuale aprobate fiecărei instituții sau autorități publice, precum și din alte surse potrivit legii. De aceea, autoritățile locale trebuie să aibă prinse în bugete sumele necesare pentru acțiunile din Plan”, a atras atenția președintele CNCAN.

Pe de altă parte, una dintre cele mai importante măsuri din PNAR vizează elaborarea Ghidurilor privind metodele de prevenire a pătrunderii radonului pentru clădirile noi și de remediere a fiecărui tip de clădire existentă în funcție de caracteristicile constructive și nivelul de radon. Termenul este ambițios, până la jumătatea anului 2019. Pentru aplicarea măsurilor de reducere a radonului la locul de muncă, termenele sunt ceva mai largi, astfel că, până la sfârșitul lui 2020, trebuie elaborate planurile de remediere ce trebuie aplicate de către angajatori. Planul Național de Acțiune la Radon se actualizează o dată la 5 ani.

Limita maximă admisă de radon este de 300 becquerel/mc, ca medie anuală. Experții spun că, vara, concentrația este mult mai mică, dar iarna aceasta crește și la 500 becquerel/mc, valoare care nu este periculoasă pentru sănătatea oamenilor. Doar expunerea îndelungată prezintă risc de cancer. „Situația se rezolvă foarte ușor, prin ventilarea încăperilor. Deschideți geamnul ca să iasă radonul”, a concluzinat Rodin Traicu.

„La UPB sunt multe teze de doctorat în derulare cu tema radonul. De aceea, Universitatea este interesată să participe la implementarea PNAR cu partea de cercetare”, a spus Tudor Prisecaru, prorector UPB. Potrivit acestuia, în curricula studenților va trebui să apară și studii despre radon.