Acasă Analize OMV Petrom vrea să exporte gazele din România prin South Stream

OMV Petrom vrea să exporte gazele din România prin South Stream

de GM

gaze

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în conferinţa de presă ce a marcat sfârşitul celor două mandate, că s-a opus „vehement” la ultimul Consiliu European atunci când s-a cerut reluarea proiectului South Stream, pentru că OMV Petrom ar fi urmat să exporte prin această conductă gaze extrase din România. Totuşi, bulgarii par să continue gazoductul rusesc.

Şeful statului a fost întrebat cum vede subiectul legat de extragerea gazelor din Marea Neagră. ”Eu am ridicat această problemă şi în actualul Consiliu (European – n.r.), când s-a cerut reluarea proiectului South Stream, iar eu m-am opus vehement acestui proiect. De ce? Pentru că acţionarul majoritar, OMV Petrom, şi vreau să ştiţi că acest lucru l-am comunicat şi cancelarului Austriei, şi ambasadorului Austriei exact aşa cum vă spun. De fapt, South Stream este suprasusţinut de OMV Petrom pentru că ar dori să pompeze gazul din Marea Neagră în South Stream, ceea ce ar face din România, care e proprietara gazului, care se va extrage din Marea Neagră, o ţară dependentă de infrastructura Gazprom. Ori, din acest punct de vedere, România nu poate accepta şi nu îşi doreşte proiectul South Stream, pentru că e aceeaşi sursă, e aceeaşi problemă cu dependenţa de sursa unică. În al doilea rând, dacă, prin absurd, s-ar face South Stream-ul, Guvernul României trebuie să fie foarte clar, aşa cum eu am fost extrem de clar şi în discuţia cu Exxon şi în discuţia cu OMV Petrom (…) Chiar dacă acest proiect s-ar realiza, Guvernele României ar trebui să fie foarte clare, aşa cum am fost şi eu, chiar cu dl Roiss (n.r. – directorul genral al OMV), care, slavă Domnului, va părăsi funcţia, am fost extrem de clar că niciun metru cub de gaz din zona economică a Mării Negre nu se va exporta decât pe infrastructură românească, cu prioritate – acoperirea 100% a nevoilor României, acoperirea 100% a nevoilor Republicii Moldova, şi ce rămâne, la export, dar pe infrastructură românească şi nu pe infrastructură Gazprom”, a declarat Băsescu.

În octombrie 2014, preşedintele Traian Băsescu declara, după participarea la Consiliul European de la Bruxelles, că „niciun gram, niciun metru cub de gaz românesc” nu va tranzita proiectul South Stream, care va trece prin Bulgaria, precizând că exporturile româneşti de gaze se vor face prin Transgaz.

De remarcat, utilizarea conductelor de transport al gazelor naturale se plăteşte, în medie circa 1-2 dolari pe suta de kilometri şi mia de metri cubi. Ceea ce înseamnă că, dacă gazele extrase din România ar fi exportate prin conductele Transgaz, această companie va încasa tariful de transport. Dacă OMV va exporta gazele din România prin South Stream, Gazprom va încasa tariful. Când se discuta despre Nabuco, gazoduct ce ar fi urmat să transporte circa 30 miliarde de metri cubi pe an, se vehicula că Transgaz ar fi urmat să încaseze circa 90 – 100 milioane euro pe an din tariful de tranzit. Astfel, dacă nu va transporta gazele extrase de OMV Petrom şi ExxonMobil din România, Transgaz va pierde câteva zeci de milioane de euro annual.

Bulgarii vor gazoductul

Pe de altă parte, premierul bulgar, Boiko Borisov, a declarat că ţara sa urmează să acorde toate autorizaţiile necesare construirii gazoductului South Stream şi că aşteaptă reluarea pregătirilor pentru acest proiect, a anunţat agenţia bulgară de presă BGNES, citată de RIA Novosti şi preluată de Agerpres.

În luna iunie, Plamen Oreşarski, premierul bulgar din acea vreme, a ordonat suspendarea lucrărilor din cadrul proiectului, invocând necesitatea unor consultări cu Comisia Europeană. După ce s-a consultat cu liderii europeni la summitul de la Bruxelles, actualul şef al Guvernului bulgar, Boiko Borisov, a declarat că nu a obţinut decât o recomandare, aceea de ”a-şi respecta angajamentele internaţionale”, pentru a evita procese în justiţie şi amenzi.

”De acum, ţara noastră poate să-şi îndeplinească angajamentele referitoare la pregătirile legate în principal de partea pe sub mare a gazoductului şi să acorde toate autorizaţiile pentru construcţie”, a declarat Borisov.

Premierul bulgar a adăugat că aşteaptă reacţia Gazprom şi că, dacă proiectul South Stream este anulat, aceasta nu va mai fi din vina Bulgariei.

RIA Novosti aminteşte că, pe 1 decembrie, în cursul unei vizite de stat în Turcia, preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Moscova nu va mai putea continua realizarea proiectului South Stream, din cauza poziţiei neconstructive a Uniunii Europene. Printre altele, Rusia nu a fost autorizată de către Sofia să construiască gazoductul în zona exclusivă a Bulgariei.

Potrivit directorului general al Gazprom, Alexei Miller, ”proiectul este închis”. Ministrul rus al Energiei, Alexandr Novak, a reafirmat că această decizie este definitivă. În acelaşi timp, Rusia va construi un nou sistem de transport de gaz către Turcia.

Proiectul South Stream, cu un cost estimat de 40 de miliarde de dolari, urma să transporte gaze ruseşti către centrul Europei, pe o rută ce ocolea Ucraina, cu care Rusia este în relaţii tensionate. Uniunea Europeană se opune construirii South Stream, pe fondul îngrijorărilor că proiectul ar ajuta Rusia să îşi consolideze influenţa în estul Europei. De altfel, Comisia Europeană a apreciat că proiectul încalcă legislaţia UE în domeniul liberei concurenţe. În acest an, Comisia Europeană a încercat să blocheze proiectul pe motiv că el nu corespunde normelor celui de-al treilea pachet de liberalizare a pieţei energiei. Denumit în mod obişnuit ”al treilea pachet de energie”, documentul le interzice societăţilor de producţie a gazelor să aibă gazoducte de transport pe teritoriul Uniunii Europene.

Gazoductul South Stream urma să plece din Rusia spre Bulgaria, prin Marea Neagră. În Bulgaria se ramifica în două — spre nord, prin Serbia, Ungaria și Austria, și spre sud, către Grecia și sudul Italiei. Secțiunea submarină dintre Rusia și Bulgaria ar avea 900 km lungime. Acționarii proiectului erau Gazprom cu 50%, Eni (Italia) cu 20% și Wintershall Holding (Germania) și EDF (Franța), cu câte 15%.

din aceeasi categorie