Investițiile în infrastructura de transport: 70 miliarde euro în 10 ani

Necesarul total de finanţare pentru toate modurile de transport în următorii zece ani este de 72,2 miliarde euro, declară  ministrul Transporturilor, Lucian Bode.

Acesta a anunţat lansarea Planului de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030. În sinteză, necesarul de finanţare pentru toate proiectele noi de infrastructură pentru perioada 2020-2030 se prezintă după cum urmează:

– sector rutier – 36,9 miliarde euro (din care 31 miliarde euro pentru reţeaua primară şi 5,7 miliarde euro pentru reţeaua secundară);

– sector feroviar – 19,1 miliarde euro (14,3 miliarde euro pentru reţeaua primară şi 4 miliarde euro pentru reţeaua secundară);

– metrou – 8,8 miliarde euro;

– sector naval – 4,4 miliarde euro;

– aerian – 3 miliarde euro;

Cele trei surse de finanţare disponibile pentru realizarea proiectelor de infrastructură sunt: bugetul de stat; fonduri externe nerambursabile din bugetul Uniunii Europene (POIM,CEF, POT, PNRR); fonduri rambursabile sub forma împrumuturilor de la instituţii financiare internaţionale sau fonduri private sub forma PPP.

La Tarom, un şef la 9 angajaţi

La transportatorul aerian național Tarom există un şef la nouă angajaţi, iar în patru-cinci ani, compania trebuie să devină profitabilă.

„Compania Tarom merge înainte şi este sprijinită de Guvern. (…) Noi ne-am propus ca, respectând acest plan (de restructurare, n.r.) cu toate etapele (reînnoirea flotei, optimizare comercială, eficienţă organizaţională, optimizarea costurilor legate de combustibil), undeva în patru-cinci ani de zile compania Tarom trebuie să devină profitabilă. Dar asta ţinând cont şi de ce se întâmplă în întreaga lume cu sectorul aerian. Vedeţi, nu este vina Tarom că, spre exemplu, ieri s-a luat decizia în Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă să venim cu noi restricţii pentru anumite ţări. Zborurile nu sunt suspendate, dar cei care intenţionează să călătorească în România ştiu că, dacă vin din Italia, spre exemplu, trebuie să stea 14 zile în carantină şi atunci noi am încercat să ne adaptăm şi pe intern şi pe extern, astfel încât să producem câtuşi de puţin ca să putem să trecem prin această perioadă”, a declarat ministrul Transporturilor, Lucian Bode, potrivit News.ro.

Compania şi-a redus numărul agenţiilor externe de la 14 la două.

De altfel, în acest an au fost aprobate totodată scheme de ajutoare de stat sub forma garanțiilor de stat pentru Tarom și Blueair pentru compensarea pierderilor cauzate de pandemia COVID-19.

În cadrul companiei lucrează un şef la nouă angajaţi, spune oficialul.

”În planul de restructurare, compania Tarom are obligaţia să vină cu un plan de eficienţă organizaţională. Reducerea numărului de personal – în proiectul aprobat de către Consiliul de Administraţie erau vizate aproximativ 600 de persoane, care vor primi salarii compensatorii între şase şi opt salarii medii. Înainte vom vedea ce se întâmplă cu plecările voluntare şi câţi vor opta pentru plecările voluntare. Din păcate, la Tarom avem un şef la nouă angajaţi. Sunt 192 de şefi”, a declarat Bode.

Mai mult, peste 100 de angajaţi ai companiei au accesat deja varianta de plecări voluntare, iar perioada în care pot opta pentru acest demers a fost extinsă. Aceştia primesc între şase şi opt salarii medii compensatorii.

Transportatorul va avea la sfârşitul lui 2021 un număr de 23 de aeronave – nouă ATR-uri noi, patru avioane Airbus şi zece Boeing. 32 de milioane de dolari este suma care ar trebui să fie încasată pe cele nouă ATR-uri vechi.

„Tarom a intrat în această criză sanitară într-o situaţie proastă, mai rău de atât nu se putea. Ştiţi foarte bine că întreg sectorul aerian este grav afectat, au scăzut încasările cu peste 90-95%, dar preocuparea noastră a fost să sprijinim, aşa cum au făcut şi alte state, evident să sprijinim operatorul naţional Tarom cu acel ajutor de salvare care a fost accesat, cu acel ajutor de restructurare, cu acel ajutor pentru compensarea pierderilor COVID. Sigur că noi am solicitat o sumă, am notificat Comisia Europeană şi am primit aprobare pentru sumele pe care le cunoaşteţi. În continuare preocuparea noastră este să ducem la bun sfârşit planul de restructurare a companiei pe toate palierele, inclusiv cel legat de resurse umane. Am început acest demers”, a spus ministrul Lucian Bode.

Tren între Gara de Nord și Aeroport Otopeni

Conexiunea feroviară între Gara de Nord și Aeroportul Otopeni va fi finalizată în decembrie, iar trenul va circula cu călători pe acest tronson din 12 decembrie.

”Am revitalizat proiectele feroviară din zona metropolitană a Bucureștiului. Primul pachet de proiecte va fi finalizat în luna decembrie acest an și mă refer la conexiunea feroviară între Gara de Nord și Aeroportul Otopeni prin modernizarea liniei de cale ferată între Gara de Nord și Aeroportul Otopeni, cu cele două contracte, realizarea racordului de cale ferată la Terminalul 1, cei 3 km de racord nou, și dublarea liniei între Mogoșoaia și Balotești pe cei 7,8 km”, a spus ministrul Bode.

De altfel, noul Mers al Trenurilor va intra în vigoare la data de 12 decembrie.

”Mi se pare extrem de mult 50 de minute între două curse (între Gara de Nord și Otopeni, n.r.), CFR SA așteaptă oferte, așteaptă solicitări pentru trasee din partea operatorilor. Înțeleg că sunt deja solicitări și de la stat (CFR Călători) și de la privat, cu cât mai mulți, cu atât mai bine. Noi avem posibilitatea pe cei 7,8 km în două stații să creăm un timp de așteptare pentru ca trenul care pleacă din Gara de Nord spre Otopeni să poată să treacă spre Otopeni și cel care vine spre Gara de Nord să aștepte în stație și să poată să ajungă la Gara de Nord și invers. Aceste elemente le-am discutat cu CFR SA. Aștept undeva 2-4 decembrie recepția la terminarea lucrărilor și în proximitatea datei de 12 decembrie vom știi exact câți operatori își doresc să realizeze aceste curse și vom la știi la ce interval de timp. Sunt îndeplinite condițiile tehnice pentru ca cei 19,5 km să fie parcurși undeva în 15-17 minute”, a explicat ministrul Lucian Bode.

AERIAN

Pe sectorul aerian, ministrul spune că a deblocat “Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Henri Coandă București” și a accelerat implementarea proiectului de Reabilitare și refuncționalizare interioare Corpurile A, B, Rotondă Aeroportul Internațional București Băneasa.

Pentru implementarea Programului strategic AIHCB s-a alocat de la bugetul de stat pentru anul 2020 suma de 358,2 milioane lei pentru susţinerea efortului financiar în vederea exproprierii terenurilor necesare realizării obiectivului de interes național.

”Am susținut sectorul aerian prin adoptarea unor măsuri financiare de tip suport pentru companii și pentru aeroporturi”, spune oficialul.

Au fost aprobate totodată scheme de ajutoare de stat sub forma garanțiilor de stat pentru Tarom și Blueair pentru compensarea pierderilor cauzate de pandemia COVID-19.

A fost acordat și un ajutor de stat, sub forma subvenției de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Aeroportului Internațional Traian Vuia Timișoara, pentru acoperirea pierderilor generate de COVID 19, Comisia Europeană a autorizat acordarea acestui ajutor, în valoare de 4,77 milioane lei (987.744 euro).

S-au acordat ajutoare de stat aeroporturilor regionale cu un trafic situat între 200.000 – 3.000.000 pasageri/an, aflate în subordinea consiliilor județene, pentru pierderile înregistrate ca urmare a pandemiei COVID-19- Cluj, Sibiu, Bacău, Iași și Craiova.

În ceea ce privește portofoliul de proiecte pe cele patru aeroporturi, cele mai importante proiecte în implementare pentru dezvoltarea Aeroportului Internațional Henri Coandă (AIHC), cu excepția Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, totalizează peste 154,62 milioane lei și includ: modernizarea pistei de aterizare 2, modernizare Sistem Parcări AIHCB, reabilitare și reorganizare rețele termice exterioare și racordarea acestora la centrala termică Centrală Termică nr. 1 la AIHCB.

Proiectele în implementare pentru dezvoltarea Aeroportului Internațional Timișoara – Traian Vuia totalizează 232,7 milioane lei (construire terminal plecări curse externe, achiziție autospeciale PSI și sistem integrat pentru controlul de securitate (achiziție echipamente) la care se adaugă un proiect în implementare (construire terminal sosiri curse externe cu un stadiu de 75% în valoare de 30,35 milioane lei), în total 263,08 milioane lei.

Proiectele în implementare pentru dezvoltarea Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu – Constanța totalizează 146,44 milioane lei (creșterea securității și siguranței traficului de pasageri (achiziție echipamente securitate și siguranță), upgrade balizaj luminos pista decolare/aterizare, sistem de supraveghere video, control acces la aeroport, creșterea siguranței traficului de pasageri prin achiziție echipamente siguranța aviației).

Proiectele în implementare pentru dezvoltarea Aeroportului Internațional Avram-Iancu Cluj- Napoca cu finanțare europeană, procedură derulată prin DGOITMTIC, sunt în valoare totală de 261,841 milioane lei (cale de rulare paralelă cu pista, echipamente de detecţie explozibil, echipamente scanare bagaje de mână).

NAVAL

Au fost încheiate contracte de finanțare din fonduri europene pentru dezvoltarea portului Isaccea, reabilitare şi modernizare infrastructură portuară (aprilie 2020). Contractul are o valoare de 4 milioane euro; Dezvoltarea portului Tulcea Etapa I (iulie 2020), contractul are o valoare de 13 milioane euro; Proiect Platformă Multimodală Galaţi Etapa II – Modernizarea infrastructurii rutiere din zona platformei multimodale pentru înlăturarea blocajelor în trafic şi relocarea unui segment de cale ferată pentru fluidizarea traficului feroviar din zona portuară (septembrie 2020), contractul are o valoare de 12 milioane euro.

Vom avea alţi 43 km de autostradă

Într-un an de guvernare, au fost semnate contracte pentru proiectare și execuție pentru 436 de km de autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare și drumuri naționale în valoare de 8,2 miliarde lei și s-au dat în trafic 45,6 km de autostradă. Până la finalul anului își propune să recepționeze încă 43 km de autostradă și 172 de km de variante ocolitoare și drumuri naționale, în total 315 km de infrastructură rutieră modernizată până la sfârșitul anului 2020.

Ministrul a vorbit și de faptul că a deblocat proiecte pe toate cele patru moduri de infrastructură și că a reușit să păstreze în acest an toate șantierele deschise.

”Am deschis noi șantiere, am revitalizat și accelerat proiecte esențiale peste care se așternuse praful în sertarele companiilor din portofoliul Ministerului Transporturilor”, a declarat Bode.

În ultimul an au fost dați în trafic 46 de kilometri de autostradă, inclusiv lotul-muzeu Lugoj – Deva 3, iar până la finele anului mai urmează încă 43 de kilometri.

”În noiembrie 2019 am fost investit cu o responsabilitate, nu cu o funcție. Aceea de a asigura dezvoltarea, de a identifica finanțarea și de a accelera construirea infrastructurii de transport în România. A fost un an în care am asumat decizii strategice, în care am lansat un document major de viziune pe termen mediu și lung, Planul de investiții în Infrastructura de transport pentru perioada 2020-2030, și în care am deblocat proiecte majore de infrastructură pe toate cele patru moduri de transport. Lucrul care mă bucură cel mai mult este că am reușit să menținem șantierele deschise, am deschis unele noi, am revitalizat și accelerat proiecte esențiale peste care s-a așternut praful în sertarele companiilor, în condițiile în care contextul ne era unul potrivnic, fiind marcat de o criză sanitară profundă. Am reușit să imprimăm domeniului transporturilor acel dinamism care îi lipsea și să-l transformăm în motorul care pune în mișcare economia. Am reușit să repornim acest angrenaj al  investițiilor în infrastructura de transport”, a spus Bode

RUTIER

În sectorul rutier, ”sectorul spre care se îndreaptă atenția publicului”, au fost emise ordine de începere a lucrărilor pentru obiective ce însumează circa 131 km, de autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare, drumuri naționale, în valoarea de aproximativ 3 miliarde lei.

”Credem că până la sfârșitul anului vom reuși să emitem ordine de începere a lucrărilor pentru încă aproximativ 45 km de autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare, în valoare de 1 miliard lei. Până la finalul acestui an se va lucra pe încă 180 de km rețea de drumuri în plus față de momentul noiembrie 2019, valorea totală a lucrărilor ridicându-se la 4 miliarde lei”, a spus oficialul.

De asemenea, în perioada ianuarie-octombrie 2020, au fost încheiate procedurile de achiziție publică și semnate contracte noi pentru proiecte de investiții, contracte de proiectare și execuție în domeniul rutier de 8,5 miliarde lei, însumând 436 km, din care 192 de km de autostrăzi și drumuri expres.

Din noiembrie până în octombrie 2020 au fost dați în trafic 46 km de autostradă, inclusiv lotul Lugoj – Deva 3.

”Până la sfârșitul anului ne propunem să recepționăm încă 43 km de autostradă, Sebeș – Turda lotul 1, VO Bacău (17 km) și Râșnov – Cristian. Ne-am propus să dăm în trafic până la sfârșitul anului încă 172 de km de variante ocolitoare, vor fi recepționate 315 km de autostrăzi, drum expres, variante ocolitoare, drumuri naționale în 2020”, a spus Bode.

Proiectul autostrăzii Sibiu – Pitești, se lucrează în prezent pe segmentul Sibiu – Boița, primul lot, cu un progres fizic de aproape 30%. A fost semnat contractul pentru secțiunea 5, Curtea de Argeș-Pitești, 30 km, secțiunea 4, între Tigveni și Curtea de Argeș, este în curs de atribuire. A fost lansată licitația pentru secțiunea 3 Cornetu-Tiveni, iar pentru secțiunea 2 documentele sunt pregătite pentru a fi trimise la ANAP.

În ceea ce privește Autostrada Transilvania, în 2019 se lucra timid pe două din cele zece loturi, Iernut-Chețani și Biharia-Borș, afirmă ministrul Transporturilor. Astăzi avem 25 km din Autostrada Transilvania dați în trafic, avem 110 km în execuție și mai avem două tronsoane pentru care sunt demarate procedurile de achiziție publică pentru proiectare și execuție.

Pentru Autostrada Brașov – Bacău (A13), pe 22 mai a fost semnat contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic de execuție. Autostrada A7 Ploiești – Suceava – Siret, ”anul trecut nu avea nicio perspectivă”, iar anul acesta avem cele patru loturi, de la Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani, toate în execuție documentațiile, anul viitor vor fi finalizate toate și vor fi semnate contractele de proiectare și execuție, cu termen de finalizate 24 de luni. Pentru celelalte două tronsoane, de la Pașcani la Suceava și de la Suceava la Siret sunt semnate contractele pentru realizarea documentațiilor.

”Autostrada A8, imediat ce am preluat guvernarea am anulat parteriantul public-privat. Astăzi pe tronsonul Târgu Mureș – Ditrău – Tg Neamț – avem perspectiva ca la mijlocul anului viitor să finalizăm documentația pentru cei 211 km. Pentru podul de la Ungheni, s-a depus notificarea privind solicitarea de emitere a acordului de mediu în 31 iulie, ulterior vom emite HG pentru aprobarea indicatorilor tehnico – economici undeva la sfârșitul acestui an”, a precizat ministrul.

Și la Autostrada Comarnic – Brașov a fost anulat parteriantul public-privat ”pe care nu îl înțelegea nimeni”. A fost anunțat câștigător pentru descărcarea de la Comarnic, studiu de fezabilitate. Pentru proiectare și execuție a variantei de ocolire Comarnic, 2,5 km, contractul a fost scos la licitație, procedura de atribuire se află în contestație.

FEROVIAR

Ministrul a precizat că a lansat investițiile în infrastructura feroviară din Regiunea Moldovei și a vorbit de închiderea coridorului IV prin semnarea celor trei contracte de execuție aferente subsecțiunilor din secțiunea Brașov-Sighișoara și semnarea contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru tronsonul Predeal-Brașov.

Sunt în pregătire nouă  licitații pentru lucrări de modernizare și realizare studii de fezabilitate pentru aproximativ 1.500 km de cale ferată. Valoarea estimată totală este de 15,02 miliarde lei fără TVA, din care lucrări în valoare de 14,62 miliarde lei fără TVA.

”Am alocat sume importante pentru întreținerea infrastructurii de cale ferată prin două rectificări bugetare pozitive și am demarat procedurile pentru achiziția a două trenuri de lucru, în valoare de 180 milioane euro”, spune el.

La metrou a fost inaugurată pe 15 septembrie prima secțiune a Magistralei 5 Drumul Taberei-Eroilor, în lungime de 6,9 km, cu zece stații și un depou.