Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de electricitate din România, şi-a planificat pentru următorii cinci-şapte ani construcţia mai multor hidrocentrale, în parteneriat, între care şi Tarniţa-Lăpuşteşti, proiecte ce se ridică la 3 miliarde euro, a anunţat directorul general al companiei, Mihai David.
„Printre aceste proiecte se numără şi centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, investiţie estimată la 1,3 miliarde euro”, a spus David. El a precizat că sunt cinci mari proiecte de amenajare a cursurilor unor râuri aprobate de Consiliul de Administraţie (CA), cel de-al şaselea urmând să fie aprobat în curând. “Este vorba de amenajarea râului Olt, unde se va construi o hidrocentrală la Lotrioara, cu o capacitate de 25 MW, investiţie estimată la 71 milioane euro. A doua amenajare, pe râul Buzău, va avea 10 microhidrocentrale (sub 10 MW) şi o centrală mai mare de 22 MW, puterea instalată totală fiind de 110 MW, iar investiţia de 325 milioane euro. Pe râul Mureş se vor construi 10 microhidrocentrale (MHC), cu o capacitate totală de 40 MW, investiţia fiind estimată la 249 milioane euro. Pe râul Arieş ne propunem să construim 7 MHC-uri, cu o putere instalată totală de 30 MW, investiţia necesară fiind de 246 milioane de euro. Pe Someş vom construi 19 MHC-uri, cu o putere totală de 60 MW, investiţia necesară fiind estimată la 623 milioane euro. Cea de-a şasea amenajare, pe râul Siret, care urmează să fie aprobată de CA va cuprinde două hidrocentrale (Suroia şi Vadu Roşca), investiţia fiind estimată la circa 100 milioane euro”, a precizat David. Toate aceste centrale hidroenergetice vor fi construite în parteneriat public – privat.
Pe de altă parte, compania are şi un alt proiect, centrala de la Islaz, ce va fi o investiţie proprie a Hidroelectrica, valoarea estimată fiind de aproximativ 300 milioane euro.
Directorul general al Hidroelectrica a mai spus că, în câteva săptămâni, va lansa propunerea de parteneriat pentru aceste proiecte pe site-ul companiei. „Vom trimite scrisori de invitaţie la marile corporaţii europene (de exemplu E.ON, GdF). Pentru fiecare proiect vom crea o comisie”, a menţionat Mihai David.
Pe lângă construcţia de noi centrale, programele de retehnologizare sunt importante pentru companie, urmând să fie suportate din surse proprii. Printre hidrocentralele care vor intra în programe de retehnologizare se numără Stejaru, Mărişelu, Vidraru, Gâlceag şi Râul Mare Retezat.
Profit mai mare
Hidroelectrica a avut în primele şapte luni din acest an un profit operaţional de 890 milioane lei, cu peste 48% mai mare faţă de cel înregistrat în perioada similară din 2009, a mai spus Mihai David. „De asemenea, cifra de afaceri a companiei a crescut în primele şapte luni cu peste 28%, la 1,816 miliarde lei, fiind cu 400 milioane lei mai mare faţă de cea din perioada similară a anului trecut. Profitul brut realizat la şapte luni a fost de 332 milioane lei, cu 140 milioane lei mai mult decât în primele şapte luni din 2009”, a precizat Mihai David.
Directorul general al Hidroelectrica a menţionat că aceste rezultate se datorează ploilor, dar şi faptului că „s-a îngrijit de partea de mentenanţă”. Altfel, acesta a mai spus că, în aceste luni, a finalizat etapa a doua la ecluza de la Porţile de Fier. „Aceasta a fost o investiţie care nu aduce profit companiei, dar care trebuia realizată”, a precizat David.
Fabrică de plasă
Hidroelectrica va construi în colaborare cu Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani o fabrică de plasă de sârmă în Valea Jiului, investiţie estimată la circa 200.000 euro. „CNH va contribui cu terenul, iar Hidroelectrica va finanţa proiectul. CNH foloseşte plasa de sârmă pentru căptuşirea galeriilor subterane şi cumpără circa 2.000 tone pe an”, a spus Mihai David.
Hidroelectrica şi CNH vor face parte din viitoarea companie naţională Hidroenergetica, alături de Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti şi Electrocentrale Paroşeni, iar administrator va fi Mihai David.
De altfel, în legătură cu înfiinţarea Electra şi Hidroenergetica, Mihai David a declarat că speră ca acestea să fie înfiinţate până la sfârşitul anului. “Aveam toate hârtiile pregătite, astfel că cele două companii ar fi putut fi funcţionale de la 1 iulie 2010. Însă acum există 19 procese intentate în total, de sindicalişti, de Fondul Proprietatea (FP) şi de trei acţionari ai FP. Noi sperăm că, totuşi, cele două mari companii naţionale vor fi gata până în ianuarie”, a precizat Mihai David. Acesta a mai spus că, dacă cele două companii nu se înfiinţează până la 1 ianuarie 2011, atunci „va trebui regândit tot sistemul”.
Termenul de punere în funcţiune al celor două mari companii fusese anunţat de autorităţi pentru 1 iulie.
Electra SA ar urma să fie formată din complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclearelectrica, SH Râmnicu Vâlcea, SH Sibiu, SH Târgu Jiu, sucursale (fără personalitate juridică) din structura Hidroelectrica, filiala Hidroserv Râmnicu Vâlcea, din structura Hidroelectrica şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO).
Radet dator la Elcen
Producătorul de energie electrică şi termică Electrocentrale Bucureşti (Elcen) are de recuperat de la RADET datorii de circa 2 miliarde lei, din care creanţele sunt de 811 milioane lei, iar penalităţile se ridică la 1,1 miliarde lei, a declarat Mihai David. RADET (Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice) se află din punct de vedere administrativ în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Elcen este primul producător de energie termică furnizată în centrale de cogenerare, producând anual peste 40% din energia termică distribuită în sistem centralizat şi aproximativ 12% din cantitatea de electricitate generată în întreaga ţară. Compania are sucursale in Bucureşti, Mureş şi Constanţa.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică şi servicii tehnologice de sistem din România. Compania este deţinută de statul român, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Compania are peste 5.000 angajaţi.
Hidroelectrica a acoperit anul trecut 27% din producţia de energie electrică a ţării şi foloseşte surse regenerabile. Compania administrează 326 centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, ce însumează o putere instalată de peste 6.300 MW.
