Criza sanitară a dat momente de răgaz pentru România ca să-și pună ordine în legi, dar, se pare că nu a profitat de oportunitate. Motiv pentru care Comisia Europeană a deschis noi dosare de infringement și chiar ne-a dus în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), fiind unica țară din UE care nu a implementat Directiva privind mărcile. Există și vești bune. Au fost închise două dosare.
Prin pachetul periodic de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană continuă demersul juridic împotriva statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile care le revin în temeiul legislației UE se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.
„La 30 ianuarie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat epidemia de COVID-19 o <urgență de sănătate publică de importanță internațională>, iar la 11 martie a calificat-o drept pandemie. Deși Comisia a arătat clar că va continua să aplice acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în cazurile pe care le consideră necesare, ea a recunoscut, de asemenea, că pandemia de COVID-19 și măsurile corespunzătoare de combatere a pandemiei au pus la grea încercare administrațiile naționale. În special în anumite cazuri, criza poate afecta și capacitatea administrațiilor statelor membre de a asigura punerea în aplicare a legislației UE. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a informat recent statele membre că au fost prelungite perioadele de timp pentru trimiterea răspunsurilor la actualele proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, lansate de la începutul anului. Prin urmare, s-a decis să se ofere statelor membre posibilitatea de a răspunde fiecărei scrisori de punere în întârziere și fiecărui aviz motivat din prezentul pachet de acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în termen de trei luni, în locul celor două luni obișnuite, cu excepția a 13 cazuri care ridică probleme urgente, pentru care se așteaptă un răspuns într-un termen mai scurt”, precizează comunicatul.
Cu mărcile la tribunal
România s-a mai ales cu un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), de data aceasta din cauză că nu a transpus în legislația internă Directiva privind mărcile. Mai grav este faptul că suntem singurul stat membru care nu a făcut acest lucru. Probabil și de aceea, sesizarea Curții s-a făcut direct cu solicitarea de sancșiuni financiare.
„Comisia a decis să trimită România în fața Curții de Justiție, solicitând sancțiuni financiare, ca urmare a faptului că această țară nu a notificat măsurile de transpunere a Directivei privind mărcile (Directiva 2015/2436). Directiva privind mărcile constituie un pas important în modernizarea și armonizarea în continuare a legislației UE privind mărcile. România este singurul stat membru care nu a notificat încă măsurile de transpunere”, se arată într-un comunicat de presă al Comisie Europene.
Potrivit documentului, directiva privind mărcile constituie un pas important în modernizarea și armonizarea în continuare a legislației UE privind mărcile. Aceasta aduce o serie de modificări semnificative, inclusiv o definiție revizuită a mărcii, adaptată la era digitală; noi motive care împiedică înregistrarea mărcilor; noi norme privind mărfurile contrafăcute în tranzit, precum și noi dispoziții de armonizare a procedurilor privind mărcile în toate statele membre ale UE.
Statele membre au fost obligate să transpună directiva în legislația națională până la 14 ianuarie 2019. României i s-a transmis un aviz motivat, iar aceasta a avut la dispoziție un termen pentru a răspunde. „Totuși, în pofida faptului că i s-a acordat o prelungire a termenului de răspuns la avizul motivat, România nu a comunicat măsurile de transpunere. Prin urmare, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz”, se arată în comunicat.
Drepturile acționarilor și nu prea
România a mai făcut un pas pe calea sancțiunilor pentru că nu a transpus Directiva privind drepturile acționarilor, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2017/828. Țara noastră face parte dintr-un „lot” de 7 state care nu au respectat această obligație.
Statele membre aveau obligația de a transpune o parte a acestei directive în legislația lor națională până la 10 iunie 2019 și să comunice Comisiei măsurile luate în domeniul reglementat de dispozițiile relevante din directiva respectivă. „Angajamentul pe termen lung al acționarilor față de societățile în care investesc este esențial pentru a asigura buna guvernanță și sustenabilitatea pe termen lung a societăților”, precizează comunicatul. În temeiul directivei, investitorii instituționali și administratorii de active trebuie să publice informații cu privire la strategiile lor de investiții și la politicile lor de implicare. În plus, directiva sporește transparența remunerării directorilor și permite acționarilor să aibă un cuvânt de spus în privința remunerării. De asemenea, directiva introduce garanții cu privire la tranzacțiile semnificative încheiate între părțile afiliate (de obicei societatea și directorul sau acționarul majoritar al acesteia).
În iulie 2019, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere acestor șapte state membre pentru că nu au transpus normele UE în legislația națională. Bulgaria, România, Grecia și Spania au notificat anumite măsuri, declarând că transpunerea directivei este încă parțială; Cipru, Portugalia și Slovenia nu au notificat încă nicio măsură de transpunere. Cele șapte state membre au acum la dispoziție trei luni pentru a răspunde avizelor motivate și pentru a lua măsurile corespunzătoare, prin notificarea transpunerii integrale a directivei în legislațiile lor naționale; în caz contrar, Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate fi sesizată cu privire la aceste cazuri, precizează comunicatul.
Igienă alimentară precară
Comisia Europeană a decis să deschidă o procedură de infringement împotriva României pentru că nu aplică „în mod corect” normele UE privind normele de igienă aplicabile produselor alimentare.
Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere referitoare la excluderea furnizării anumitor produse de origine animală din domeniul de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 853/2004 privind normele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, care sunt, în consecință, reglementate de legislația națională, fără a se respecta condițiile de excludere din domeniul de aplicare a regulamentului UE. Scrisoarea de punere în întârziere se referă, de asemenea, la nerespectarea de către România a anumitor dispoziții din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 privind legislația alimentară generală și din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare. În plus, normele românești de igienă alimentară se aplică unor produse care fac obiectul liberei circulații pe piața internă, respectarea lor fiind obligatorie și conferind o prezumție de conformitate cu obligațiile impuse de dreptul Uniunii.
Prin urmare, normele naționale de igienă alimentară ar fi trebuit să fie notificate în stadiul de proiect, în temeiul Directivei 2015/1535 privind reglementările tehnice, pentru a permite Comisiei să evalueze compatibilitatea acestora cu legislația UE. Nerespectarea obligației de notificare a acestor norme constituie o încălcare a obligațiilor de notificare prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2015/1535. „România are acum la dispoziție trei luni pentru a lua măsurile necesare pentru a se conforma scrisorii de punere în întârziere; în caz contrar, Comisia poate emite un aviz motivat, dacă este cazul”, precizează comunicatul.
Nici deșeurile radioactive nu au program de gestiune
„Comisia a decis să trimită avize motivate Bulgariei, Danemarcei, Greciei, Lituaniei, Poloniei și României pentru faptul că aceste țări nu au adoptat un program național de gestionare a deșeurilor radioactive care să respecte cerințele din Directiva privind combustibilul uzat și deșeurile radioactive (Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului) și, de asemenea, a trimis un alt aviz motivat României pentru faptul că nu a transpus în mod corect anumite cerințe din aceeași directivă”, se arată într-un comunicat de presă al CE.
Deșeurile radioactive sunt generate de producerea energiei electrice în centralele nucleare sau de utilizarea materialelor radioactive fără a apela la energia electrică în scopuri medicale, industriale, agricole și de cercetare. Aceasta înseamnă că toate statele membre generează deșeuri radioactive. Directiva instituie un cadru comunitar pentru asigurarea gestionării responsabile și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, cu scopul de a asigura un nivel ridicat de siguranță și de a evita impunerea unor sarcini inutile asupra generațiilor viitoare. În special, directiva prevede obligația statelor membre de a elabora și de a pune în aplicare programe naționale de gestionare a întregului volum de combustibil uzat și a tuturor deșeurilor radioactive generate pe teritoriul lor, de la generare până la eliminare. Obiectivul este de a proteja lucrătorii și publicul larg de pericolele asociate radiațiilor ionizante. Statele membre aveau obligația de a transpune directiva până la 23 august 2013 și de a notifica pentru prima dată programele lor naționale Comisiei până la 23 august 2015. Statele membre vizate au la dispoziție trei luni pentru a lua măsuri. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri”, completează documentul.
Există și închideri de dosare
Există și două cazuri fericite, adică procedurile de infringement s-au închis. Primul dosar se referă la eliminarea restricțiilor impuse comercianților cu amănuntul de produse alimentare. Mai exact, Comisia a considerat că România, prin legislația adoptată, favoriza produsele interne în detrimentul produselor similare importate. Această situație a reprezentat o încălcare a normelor UE privind libera circulație a mărfurilor și libertatea de stabilire.
România a mai avut deschis un dosar de infringement și în ceea ce privește transpunerea Directivei (UE) 2017/2103, prin care s-au adăugat noi substanțe psihoactive la definiția termenului „drog” prevăzută în legislația UE (Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului). În acest caz, România și-a făcut temele, în cele din urmă.
