Forță majoră în agricultură din cauza secetei

Ce n-a reușit criza sanitară de la nivel mondial, reușește seceta. Ministerul Agriculturii vrea să declare stare de calamitate, o formă „agricolă” pentru forța majoră determinată de seceta dură din acest an. De mai multe luni, fermierii cer ministerului să adopte o soluție pentru ca ratele și contractele cu plata la recoltă să fie amânate. Cum o soluție de tip bancar are nevoie de intervenția Băncii Naționale a României (n.r. – ar fi trebuit să rezolve problema provizioanelor bancare ce ar fi afectat afacerile băncilor), Ministerul Agriculturii se pare că a optat pentru declararea forței majore, cu toate consecințele sale. Este de așteptat ca băncile și furnizorii de inputuri să reacționeze.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere proiectul de OUG privind declararea stării de calamitate de către Comitetele județene pentru situații de urgență pentru fenomenul de secetă pedologică.

Ministerul pleacă de la faptul că România a intrat în anul agricol 2019-2020 „cu o lipsă semnificativă de precipitații în raport cu media multianuală care a indus o secetă pedologică accentuată în aproape toate regiunile țării, ceea ce a provocat fie întârzieri ale semănatului culturilor de toamnă în unele zone în anul 2019, fie diminuarea răsăririi plantelor în alte zone, fenomenul continuând să se manifeste și în primăvara – vara anului 2020”, se arată în proiectul de OUG. În plus, rezultatele centralizării la Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale arată că în anumite județe din sudul și sud-estul țării suprafața calamitată de secetă depășește 50% din suprafața agricolă a județului.

A fost luat în calcul faptul că fermierii afectați de secetă au ajuns în imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor contractuale de livrare a produselor agricole primare, dublată de „imposibilitatea obținerii de către toți fermierii părți în cadrul unor contracte comerciale a avizelor de forță majoră de la Camera de Comerț și Industrie a României sau de la camerele de comerț județene, pentru atestarea existenței cazurilor de forță majoră și a efectelor acestora asupra executării obligațiilor comerciale”, susține proiectul de act normativ.

Concluzia a fost că este necesară adoptarea unui act normativ prin care Comitetele județene pentru situații de urgență să poată declara stare de calamitate de secetă pedologică la nivelul județului, pe baza Rapoartelor sinteză cu pagubele la culturile agricole, asociate fenomenului meteorologic de secetă pedologică, întocmite de către Comitetele județene pentru situații de urgență pe baza proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi.

„În situația declarării stării de calamitate se creează premisele ca fermierii să se poată prevala de cadrul legislativ instituit în situația neîndeplinirii unor obligații contractuale, fără aplicare de sancțiuni. În lipsa adoptării măsurilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, fermierii vor fi în imposibilitatea respectării clauzelor contractuale privind livrarea cantităților de produse angajate prin contract, prin neaplicarea clauzei contractuale cu privire la forța majoră de care aceștia ar putea beneficia în relația cu cumpărătorul, ceea ce ar conduce la perturbarea pieței”; se arată în proiectul de OUG. Mai mult, un astfel de act normativ ar avea și impact la nivel social asupra fermierilor și a membrilor familiilor acestora, susține preambulul proiectului.

De aceea, proiectul de OUG crează bazele legale pentru „recunoașterea și declararea stării de calamitate din cauza manifestării secetei pedologice în agricultură, de către Comitetele județene pentru situații de urgenț”. Starea de calamitate se declară la nivel local, al municipiului București sau județean, atunci când din analiza Rapoartelor sinteză cu pagubele la culturile agricole reiese că suprafața calamitată depășeste 50% din suprafața agricolă a localității/județului.

„Declararea stării de calamitate este asimilată forței majore”, se arată în proiectul de OUG. De fapt, aceasta este cea mai importantă prevedere a actului normativ. Cert este că „în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Instituția Prefectului pune în aplicare prevederile prezentei ordonanțe de urgență”; completează documentul.