Autorităţile au elaborat, deja, o primă formă a Ordonanţei de Urgenţă (OUG) prin care se introduce impozitul pe construcţiile speciale. Conform proiectului, impozitul se calculează „prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior” (proiect OUG – impozit constructii speciale).
Reamintim, în urma negocierilor dintre autorităţile române şi misiunea comună FMI – CE – BM pentru prima evaluare a acordului stand by, s-a agreat majorarea salariului minim pe economie, creşterea pensiilor, burse pentru medicii rezidenţi, bani mai mulţi pentru profesorii debutanţi. Conform ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, numai anvelopa pentru creşterea salarială este de 500 milioane lei pentru anul viitor. La aceasta se adaugă sumele pentru acoperirea creşterii pensiilor, dar şi pentru realizarea investiţiilor şi cofinanţarea proiectelor din fonduri comunitare.
În aceste condiţii, în care se prevede o sporire a cheltuielilor guvernamentale, dar şi o creştere economică de numai 2,2%, sunt necesare surse suplimentare de venituri, pentru a finanţa ceea ce-şi propune Executivul pentru anul viitor.
Astfel, pentru creşterea veniturilor bugetare, autorităţile de la Bucureşti au anunţat, pentru anul viitor, majorarea accizelor la carburanţi, creşterea redevenţelor, cu excepţia petrol şi gaze, cu 25%, dar şi impozitarea construcţiilor speciale deţinute de persoane juridice. Potrivit ministrului Chiţoiu, încasările bugetare din impozitarea construcţiilor speciale sunt estimate la 480-500 milioane lei în 2014, adică aproximativ cât costă majorarea salariului minim, creşterea salariilor pentru profesorii debutanţi şi bursele pentru medicii rezidenţi.
Deşi, până acum, nu s-a discutat despre valoarea impozitului pe construcţii speciale, autorităţile au elaborat, deja, un prin draft al unei OUG în această privinţă.
Astfel, conform proiectului, toţi privaţii vor plăti noua taxă. Sunt exceptate de la plata impozitului pe construcţii instituţiile publice, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare şi ONG-urile.
Toate celelalte persoane juridice vor trebui să plătească impozitul de 1,5%, în două rate egale, până la 25 mai şi până la 25 septembrie. Totuşi, cheltuiala cu acest nou impozit este deductibilă la stabilirea profitului impozabil.
Conform OUG, costrucţiile asupra cărora se va aplica impozitul de 1,5% sunt cele prevăzute în HG 2139/2004. Singurele care „scapă” sunt eolienele, dintr-un motiv extrem de simplu: nu existau în anul 2004!
Statul vrea bani şi din grajduri
Altminteri, statul e hotarât să taxeze cam tot ce e „sub soare”: centrale hidroelectrice, termoelectrice şi nuclearo-electrice, staţii şi posturi de transformare,sSonde de ţiţei, gaze, sare şi platforme marine, puţuri de mină, galerii, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, infrastructură şi staţii de tramvaie, reţele electrice de contact pentru tracţiune electrică pentru linii de cale ferată, de tramvaie şi troleibuze, linii de cale ferată minieră, construcţii pentru transport feroviar, peroane; treceri de nivel; port-gabarit, cheiuri de încărcare-descărcare pentru alimentare şi revizie locomotive, piste pentru aeroporturi şi platforme de staţionare pentru avioane şi autovehicole, construcţii aeroportuare, construcţii accesorii pentru transport rutier, aerian, naval, linii de funiculare pentru exploatări miniere şi industriale, centrale telefonice, staţii de emisie radio, studiouri pentru radio, televiziune, linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console etc.), baraje şi construcţii accesorii baraje (ecluze, deversoare, porturi şi fronturi de aşteptare, disipatoare de energie, goliri de fund, canale de derivaţie), diguri (de apărare; de compartimentare; de dirijare a curenţilor), consolidări de maluri, praguri, canale de aducţiune, lacuri artificiale de acumulare, magazine, construcţii pentru depozitarea şi comercializarea produselor petrolifere (benzinării etc.), construcţii pentru depozitarea explozibililor, carburanţilor şi lubrifianţilor, construcţii pentru centrale termice şi puncte termice, reţele de alimentare, de iluminat şi linii de transport a energiei electrice, conducte pentru canalizare, staţii de tratare, de neutralizare şi de epurare a apelor, canale de irigaţii, conducte magistrale pentru transportul produselor petrolifere, gazelor şi a lichidelor industriale, conducte de termoficare, conducte, branşamente şi instalaţii tehnologice pentru distribuţia gazelor, produselor petroliere şi a lichidelor industriale, apă sărată, sere, solarii, răsadniţe, ciupercării, clădiri agrozootehnice, depozite de îngrăşăminte minerale sau naturale (construcţii de compostare), silozuri pentru furaje, pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, construcţii pentru creşterea animalelor şi păsărilor, padocuri, heleştee, iazuri etc. pentru piscicultură.
Se scumpesc toate
Altfel spus, se va scumpi mâncarea – pentru că se va aplica impozitul de 1,5% pe fermele de creştere a porcilor, vacilor, păsărilor, pe sere, pe iazurile de creştere a peştilor, pe silozuri, pe canalele de irigaţii. De asemenea, se vor scumpi curentul electric, gazele naturale şi carburanţii (în plus faţă de accize şi redevenţele la cărbuni) pentru că se vor impozita construcţiile producătorilor, transportatorilor şi distribuitorilor de electricitate, gaze şi petrol. Se va majora şi preţul energiei termice, pentru că se vor impozita punctele termice şi conductele de transport al agentului termic. Chiar şi apa se va scumpi, pentru că vor fi impozitate conductele, branşamentele, staţiile de epurare (precum cea de la Glina). Nici biletele de avion, tren, metrou şi RATB nu vor rămâne la fel, având în vedere că se va impozita „tot ce mişcă”. Proiectul de OUG prevede că instituţiile publice nu vor plăt această taxă. RATB, RADET, Tarom, Aeroportul Otopeni nu sunt instituţii publice, ci companii sau regii naţionale.
Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, spunea că, din acest nou impozit, se va strânge la stat aproximativ jumătate de miliard de lei. Nu ştim cum s-au făcut calculele, dar 1,5% din valoarea Porţilor de Fier, a barajului de la Vidraru, a termocentralei de la Rovinari şi a centralei nucleare de la Cernavodă, de exemplu, credem că ar acoperi necesarul de finanţare a Guvernului.
Conform raportului anual pe anul 2013 al Petrom, imobilizările corporale ale companiei au o valoare de 37.181 milioane lei. 1,5% din această valoare înseamnă, deja, 557 milioane de lei. În plus, conform raportului administratorului judiciar al Hidroelectrica, pe când aceasta se afla în insolvenţă, „la data de 31.12.2011, debitoarea (n.r. – Hidroelectrica) deţine în proprietate terenuri şi amenajări de terenuri în valoare contabilă netă de 725.295.163 lei şi construcţii în valoare contabilă netă de 11.824.694.408 lei”. Astfel, dacă se impozitează cu 1,5% numai construcţiile de la Hidroelectrica, statul ar încasa peste 177 milioane de lei. De asemenea, conform raportului pe anul trecut, Transelectrica avea impobilizări corporale în valoare de 3.625.495.000 lei. 1,5% din această valoare înseamnă aproape 55 milioane de lei.
Astfel, la un calcul total aproximativ, numai Petrom ar putea acoperi suma necesară Guvernului să plătească salariul minim majorat, creşterea salariului profesorilor debutanţi şi bursele medicilor rezidenţi!
Dar, toate aceste noi costuri impuse companiilor, private sau de stat, nu vor fi suportate de către acestea, ci vor fi „transferate” direct în preţul final, plătit, evident, de toţi românii!
Comments are closed.