Noul Cod Fiscal a suferit 554 de modificări, efectuate prin 107 legi, ordonanțe (OG) și ordonanțe de Guvern (OUG), în ultimii 7 ani, rezultând o frecvență de 1,3 norme de modificare lunar, potrivit primului studiu realizat de echipa The Tax Institute, intitulat „Modificările Noului Cod Fiscal: Inventar și impact (2015-2023)“. Până și pe Mugur Isărescu l-a speriat! În special excepțiile acordate la aplicarea prevederilor fiscale. Economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, este convins că, din 2015, s-a mers în mod deliberat pe forţarea creşterii prin consum, iar acum a venit nota de plată. Potrivit studiului, doar aproximativ 10% dintre companiile active în România să mai datoreze impozit pe profit.
Ca urmare a acestor modificări, într-o perioadă în care România a avut creșteri economice solide (cu excepția anului pandemiei, 2020), s-a înregistrat o scădere a veniturilor bugetare totale de 0,53% PIB în 2022, față de 2016, caracterul prociclic al măsurilor adoptate devenind evident, se mai arată în studiu.
Studiul este o analiză a modificărilor aduse Noului Cod Fiscal de la intrarea sa în vigoare, atât din punct de vedere cantitativ, cât și din punct de vedere calitativ, dar și al impactului avut asupra veniturilor bugetare și contribuabililor.
Potrivit documentului, au fost introduse și ulterior abrogate 42 de alineate, ceea ce ridică întrebări asupra modului în care au fost propuse și adoptate – fără studiile de impact necesare. De asemenea, există și un număr semnificativ de alineate modificate de mai multe ori de-a lungul perioadei analizate. Dacă, la intrarea în vigoare, Noul Cod Fiscal avea 2.382 de alineate, în anul 2023 ajunge la 2.785 de alineate, doar 1.466 dintre acestea rămânând nemodificate. În comparație cu Vechiul Cod Fiscal, numărul rectificărilor a fost de 3,2 ori mai mare.
Studiul analizează efectele modificărilor asupra fiecărui tip de venit bugetar în parte, cât și interacțiunea între diverse tipuri de venituri bugetare, concluziile arătând că principiul vaselor comunicante funcționează negreșit și în domeniul fiscalității. Spre exemplu, s-a ajuns ca doar aproximativ 10% dintre companiile active în România să mai datoreze impozit pe profit. Această situație a fost rezultatul unei serii de măsuri: eliminarea, din 2017, a impozitului pe profit pentru companiile mari din HoReCa și înlocuirea acestuia cu un derizoriu impozit specific, creșterea plafonului de venit până la care se poate aplica regimul fiscal al microîntreprinderilor la 500.000 euro (în 2017) și mai apoi la 1.000.000 euro, precum și eliminarea limitării aplicabilității regimului fiscal al companiilor care obțin venituri din consultanță și management (din 2018).
“Am văzut că una dintre concluziile studiului este că în ultimii opt ani s-au produs peste 550 de modificări la Codul Fiscal, schimbări făcute prin 150 de legi. Nu se mai poate opera eficient în asemenea condiții. Este evident că toată legislația noastră fiscală seamănă cu o uriașă strecurătoare, prin care curg miliarde de euro printr-un sistem de excepții fiscale aberante. Vreau să îi felicit pe Gabriel Biriș și echipa sa de consultanți. Sunt oameni care au apreciat sau criticat deciziile guvernărilor de stânga sau de dreapta și sunt convins că vor critica și deciziile guvernului pe care îl conduc dar știu că întotdeauna critica lor va fi una din care se desprind soluții iar eu promit că voi ține cont întotdeauna de un asemenea tip de abordare”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, potrivit Financial Intelligence.
Gabriel Biriș, cofondator The Tax Institute, a subliniat rolul studiilor pentru decizii corecte în domeniul fiscalității: „Am creat The Tax Institute având credința că este extrem de important să existe studii serioase de impact, atât înainte de realizarea modificărilor necesare ale legislației fiscale, cât și după implementarea unei măsuri fiscale. Atingerea acestui deziderat poate fi făcută doar prin colaborarea onestă între specialiști în fiscalitate, în finanțe, reprezentanți ai mediului de afaceri, investitori și decidenții politici. Noi, specialiști sau reprezentanți ai mediului de afaceri, putem veni cu propuneri de îmbunătățire, de introducere a unor instrumente fiscale moderne, dar cei care își asumă răspunderea sunt decidenții politici. Considerăm că este extrem de important ca și propunerile noastre să fie bine fundamentate, astfel încât să putem oferi confortul necesar pentru asumarea răspunderii de implementare. Acesta este unul dintre obiectivele importante ale The Tax Institute: să creăm un cadru pentru a lucra eficient împreună și pentru a găsi cele mai bune soluții atât pentru mediul economic, cât și pentru bugetul României”, a spus Biriș.
Isărescu: ”Chiar m-aţi speriat; a fost vorba de un abuz de politici fiscale”
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, susţine că în cazul modificărilor legislative din domeniul fiscal realizate în ultimii ani a fost vorba de un „abuz de politici fiscale”.
„Discuţia îmi aminteşte de Creangă, povestea cu omul care căra apă cu ciurul. Păi, cu atâtea excepţii (…) chiar m-aţi speriat. Eu nici n-am ştiut că s-au făcut modificări legislative în domeniul fiscal. Aici a fost vorba de un abuz de politici fiscale în mod evident. Ai în 6 ani atâtea modificări. Pe ce stabilitate poţi să ai cu asemenea chestiuni? (…). Noi avem acum un sistem de taxe regresive care apasă mai mult pe micii contribuabili. Deci, după mine, prima măsură ar fi să terminăm, treptat bineînţeles, că nu poţi să bruschezi nici pe omul de afaceri cu măsuri de azi pe mâine, într-o anumită perspectivă, cu toate aceste excepţii şi apoi revenirea la un flat-tax înainte de a discuta de alte sisteme de impozitare. Dar revenirea la un flat-tax, la o taxă unică, nu la un sistem de taxe regresive. Aici suntem”. Şi noi economiştii ştim ce înseamnă sistem de taxe regresive. Nu te ajută nici la prociclicitate, nu te ajută la nimic”, a declarat Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.
România s-a bazat pe consum și importuri
România a avut un model de creştere economică bazat pe consum, prin scăderea fiscalităţii şi prin importuri, iar acum a venit nota de plată, a declarat economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea.
„Primul mesaj are de-a face cu mirarea care există în mediul de afaceri că, vezi Doamne, în ultimii ani economia mergea foarte bine, zbârnâia şi anul ăsta cine ştie ce accident s-a întâmplat, cineva, un ministru de Finanţe n-a fost atent sau un director de la buget n-a fost atent şi, pe o situaţie, care, altminteri, era foarte roz şi foarte bună, şi o maşină care, vezi Doamne, performa, a greşit cineva şi ne-a băgat într-o problemă. Eu vreau să spun şi studiul dumneavoastră arată acest lucru că, din 2015, s-a mers în mod deliberat pe forţarea creşterii prin consum, printr-un consum mai mare decât oferta internă, adică prin importuri, şi an de an lucrul ăsta s-a promovat şi a convenit tuturor. Hai să fim serioşi! Deci modelul de creştere pe consum, prin scăderea fiscalităţii, prin creşterea de importuri şi prin deficite a fost foarte convenabil. S-ar fi văzut acest lucru şi anul trecut, dacă nu era criza energetică şi inflaţia care a rezultat. S-ar fi văzut şi din 2020-2021, dacă nu era pandemia şi consumul nu ar fi fost reprimat din cauza aceea. Dar toată lumea a tăcut, s-a complăcut. A zis maşina merge, nu s-a uitat că, vorba domnului Dăianu, era cu benzină de import. Deci modelul a fost deliberat făcut. A convenit tuturor creşterea pe consum şi nu pe investiţii şi nu prin exporturi, iar acum a venit în sfârşit, după nu ştiu câţi ani, nota de plată”, a spus Valentin Lazea, la evenimentul de lansare „The Tax Institute”, primul think tank dedicat fiscalităţii, transmite Agerpres.
De asemenea, economistul-şef al BNR a susţinut că „schimbarea de filosofie” a avut loc în 2015, când Guvernul Ponta a schimbat Codul fiscal.
„Voi aţi spus că toate măsurile alea au apărut în 2016, 2017, şi nici măcar nu aţi luat ca an de bază, faţă de care să faceţi comparaţiile, 2015, care a fost ultimul an „normal”. Acela a fost ultimul an „normal”. În 2015 s-a făcut ce s-a făcut. După aceea, an de an, a reverberat şi a crescut valul acesta de exceptări. E adevărat, dar hai să punem responsabilităţile acolo unde sunt, să începem povestea acolo unde trebuie începută povestea. În 2015 s-a dat semnalul: cota unică nu mai reprezintă nimic. Puteţi să exceptaţi de la ea cât vreţi. Grupurile de interese pot să apese când şi cum au chef şi aşa mai departe. Dar 2015, nu 2016, 2017, 2019, 2021 cum vă rezultă vouă din cifrele acelea”, a adăugat Lazea.
Economistul-şef al Băncii Naţionale a României a participat la evenimentul de lansare „The Tax Institute”, primul think tank dedicat fiscalităţii. Cu această ocazie s-a lansat primul studiu realizat de specialiştii The Tax Institute, intitulat „Modificările Noului Cod Fiscal: Inventar şi impact (2015 – 2023)”.
The Tax Institute este format din experți în drept și fiscalitate, alături de specialiști recunoscuți din domeniul politicilor publice, advocacy și consultanță financiară și își propune să contribuie la dialogul public referitor la legislația fiscală și economică prin studii și analize fundamentate științific, bazate pe experiența îndelungată a practicienilor din drept și fiscalitate, precum și a specialiștilor din mediul academic.
