Acasă Focus Agricol Discuții despre subvențiile agricole comunitare post 2020

Discuții despre subvențiile agricole comunitare post 2020

de L M

România are rezerve privind Planul strategic pentru schemele de plăţi directe, deoarece elaborarea şi aprobarea acestuia poate fi un proces îndelungat ce ar putea determina penalităţi substanţiale şi o posibilă naţionalizare a acestor plăţi. Țările de la Vișegrad, la care s-au alăturat, pe lângă țara noastră, și Bulgaria, Croația și Slovenia, au analizat impactul financiar al PAC după 2020.

Grupul de la Vişegrad (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia) şi Bulgaria, Croaţia, România şi Slovenia s-au reunit la Budapesta, pe 25 ianuarie, pentru a analiza unele aspecte financiare ale PAC după 2020 şi obiectivele înaintate de Comisie prin comunicarea sa privind viitorul sectorului alimentar şi al agriculturii, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Din partea României a participat o delegaţie condusă de Alexandru Potor, secretar de stat responsabil de problematica afacerilor europene.

„În intervenţia sa, reprezentantul României a subliniat necesitatea ca PAC să fie finanţată cel puţin la acelaşi nivel ca în prezent şi a arătat importanţa menţinerii plăţilor directe fără co-finanţare naţională pentru sprijinirea veniturilor fermierilor. Un pilon de dezvoltare rurală puternic va asigura continuarea modernizării şi crearea locurilor de muncă, necesare pentru vitalitatea acestor zone. O filă de buget PAC distinctă trebuie alocată cercetării agricole. România a mai susţinut că măsuri ca plafonarea plăţilor directe şi co-finanţarea din bugetele naţionale vor afecta capacitatea PAC de a asigura un acces egal pe piaţa unică şi la fondurile UE în domeniul agricol”, se precizează în comunicat.

Conform MADR, România are rezerve privind Planul strategic pentru schemele de plăţi directe, deoarece elaborarea şi aprobarea acestuia poate fi un proces îndelungat, punând în pericol efectuarea la timp a plăţilor şi, nu în ultimul rând, să determine penalităţi substanţiale şi o posibilă naţionalizare a plăţilor directe.

Ministerul precizează că au existat multe puncte comune asupra cărora statele participante şi-au exprimat acordul, însă există şi divergenţe, aceasta dovedind faptul că negocierile se anunţă a fi dificile pe anumite subiecte.

„În acest context, Slovenia a decis să nu semneze declaraţia comună din 25 ianuarie datorită faptului că nu este de acord cu convergenţa externă a plăţilor directe, nefiind în interesul fermierilor acestei ţări, datorită faptului că plata directă pe hectar în acest stat este peste media europeană.

La reuniune a participat şi Phil Hogan, Comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, care a argumentat unele aspecte de interes pentru acest grup de state. El a apreciat că Planurile Strategice PAC reprezintă o oportunitate de adaptare a mecanismelor acestei politici la realităţile naţionale ale fiecărui stat membru.

„De asemenea, a menţionat că este dificil de discutat despre finanţarea PAC în contextul presiunilor mari asupra bugetului UE. Brexitul şi noile provocări legate de securitate şi migraţie sunt aspecte care pot influenţa alocările pentru politicile tradiţionale. Cea mai înţeleaptă decizie acum, în opinia sa, este să avem o politică bine construită şi promovată, uşor de explicat fermierilor, pentru ca apoi să convingem cu obiective şi argumente că PAC are nevoie de un buget consistent pe măsura obiectivelor şi provocărilor cu care se confruntă”, mai arată ministerul.

În data de 25 ianuarie 2018, la Budapesta, a avut loc reuniunea Grupului de la Vișegrad (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia) și Bulgaria, Croația, România și Slovenia, care a avut ca scop realizarea unui schimb de opinii privind unele aspecte financiare ale PAC după 2020 și obiectivele înaintate de Comisie prin Comunicarea sa privind viitorul sectorului alimentar și al agriculturii.

La reuniune a participat domnul Phil Hogan, Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, care a argumentat unele aspecte de interes pentru acest grup de state.

Din partea României a participat o delegație condusă de Alexandru Potor, secretar de stat responsabil de problematica afacerilor europene.

În intervenția sa, reprezentantul României a subliniat necesitatea ca PAC să fie finanțată cel puțin la același nivel ca în prezent și a arătat importanța menținerii plăților directe fără co-finanțare națională pentru sprijinirea veniturilor fermierilor. Un pilon de dezvoltare rurală puternic va asigura continuarea modernizării și crearea locurilor de muncă, necesare pentru vitalitatea acestor zone. O filă de buget PAC distinctă trebuie alocată cercetării agricole.

România a mai susținut că măsuri ca plafonarea plăților directe și co-finanțarea din bugetele naționale vor afecta capacitatea PAC de a asigura un acces egal pe piața unică și la fondurile UE în domeniul agricol.

Pentru țara noastră este esențială continuarea SAPS și a plăților cuplate, precum și continuarea investițiilor în zonele rurale, care contribuie la creșterea gradului de ocupare și la reducerea disparităților între statele membre.

România are rezerve privind Planul strategic pentru schemele de plăți directe, deoarece elaborarea și aprobarea acestuia poate fi un proces îndelungat, punând în pericol efectuarea la timp a plăților și, nu în ultimul rând, să determine penalități substanțiale și o posibilă naționalizare a plăților directe.

Este de notat că au existat multe puncte comune asupra cărora statele participante și-au exprimat acordul, însă există și divergențe, aceasta dovedind faptul că negocierile se anunță a fi dificile pe anumite subiecte. În acest context, Slovenia a decis să nu semneze declarația comună din 25 ianuarie datorită faptului că nu este de acord cu convergența externă a plăților directe, nefiind în interesul fermierilor acestei țări, datorită faptului că plata directă pe ha în acest stat este peste media europeană.

Comisarul Hogan a apreciat că Planurile Strategice PAC reprezintă o oportunitate de adaptare a mecanismelor acestei politici la realitățile naționale ale fiecărui stat membru.

De asemenea, a menționat că este dificil de discutat despre finanțarea PAC în contextul presiunilor mari asupra bugetului UE. Brexitul și noile provocări legate de securitate și migrație sunt aspecte care pot influența alocările pentru politicile tradiționale. Cea mai înțeleaptă decizie acum, în opinia sa, este să avem o politică bine construită și promovată, ușor de explicat fermierilor, pentru ca apoi să convingem cu obiective și argumente că PAC are nevoie de un buget consistent pe măsura obiectivelor și provocărilor cu care se confruntă.

din aceeasi categorie