Acasă Analize Din ciclul ”cum își dă statul cu stângu-n dreptu’”. Azi, despre cheltuielile bugetare în plus pentru compensarea/plafonarea la energie din cauza legislației privind prosumatorii

Din ciclul ”cum își dă statul cu stângu-n dreptu’”. Azi, despre cheltuielile bugetare în plus pentru compensarea/plafonarea la energie din cauza legislației privind prosumatorii

de M G

Statul român reușește, parcă mai bine ca oricare altul, să-și ”dea cu stângu-n dreptu’”! Un exemplu edificator este cel privind cheltuielile cu plafonarea/compensarea facturilor la energie. Guvernanții s-au tot plâns că n-au bani, ba chiar au legiferat noi acte normative prin care să scadă cheltuielile bugetare și să crească veniturile. Cu aceeași ”însuflețire” au continuat să aprobe legi prin care reușesc ”performanța” de a crește cheltuielile, deși nimeni nu le cere! Așa se întâmplă cu legislația privind prosumatorii de energie electrică.

Potrivit Ministerului de Finanțe (MF), ”execuția bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 62,81 mld lei, respectiv 3,97% din PIB față de deficitul de 47,12 mld lei, respectiv 3,34% din PIB aferent primelor zece luni ale anului 2022”.

Mai mult, în preambulul OUG 82/2023 se arată că ”la sfârșitul lunii iunie 2023, potrivit contului de execuție bugetară, România avea un deficit bugetar înregistrat de 2,33% din PIB, respectiv suma de 37 mld lei, iar în lipsa unor măsuri fiscal-bugetare deficitul bugetar prognozat până la sfârșitului anului 2023 depășește 6,84% din PIB, ceea este cu mult peste angajamentele României de a asigura un deficit bugetar de 4,4% din PIB, iar pentru anul 2024 un nivel de deficit bugetar de 3,3% din PIB, ceea ce are drept consecință atât creșterea costului finanțării deficitului bugetar, cât și suspendarea fondurilor europene alocate României prin politica de coeziune, dar și prin Planul național de redresare și reziliență”.

Reamintim, din anul 2020, România se află în procedură de deficit excesiv, adică a depășit pragul de 3% asumat prin tratatele europene, și s-a angajat la un anumit parcurs astfel încât să revină sub acest prag (ceea ce, de altminteri, se arată și în preambulul OUG, cu consecințele prezentate).

Drept urmare, guvernanții au adoptat mai multe ordonanțe de urgență, pentru a limita cheltuielile și a crește veniturile bugetare.

Dat tot ”le scapă printre degete” o mulțime de bani! Fără să le-o ceară cineva!

Legislație ”aiuristică”

Parlamentul a adoptat, recent, o nouă modificare a legii energiei și gazelor naturale 123/2012, în special în privința prosumatorilor.

Potrivit noii legi, prosumator este ”clientul final care își desfășoară activitățile în spațiul propriu deținut cu orice titlu, aferent unui punct de delimitare cu rețeaua electrică, precizat prin certificatul de racordare, care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum și care: a) poate stoca și vinde energie electrică produsă sau stocată furnizorului de energie electrică cu care acesta are încheiat contract de furnizare a energiei electrice și/sau consumatorilor racordați la barele centralei electrice; b) poate compensa financiar excedentul de energie electrică produs și livrat la un loc de producere și consum cu energia electrică consumată din rețea pentru alte locuri de consum și/sau locuri de producere și consum ale acestora: (i) dacă serviciul de furnizare pentru locurile de consum și/sau locurile de producere și consum respective este prestat de același furnizor de energie electrică; (ii) dacă locurile de consum și/sau locurile de producere și consum sunt racordate la rețeaua electrică a aceluiași operator de distribuție a energiei electrice, cu condiția ca producerea de energie electrică să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară”.

De asemenea, noua lege precizează și că ”prosumatorii persoane fizice și juridice, precum și autoritățile publice locale care deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată de cel mult 900 kW pe loc de consum pot vinde energia electrică produsă sau stocată atât furnizorilor de energie electrică cu care aceştia încheie/au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, conform reglementărilor ANRE, cât și consumatorilor racordați la barele centralei electrice”.

În plus, ”la solicitarea prosumatorilor și autorităților publice locale care produc energie electrică în unităţi de producere a energiei cu puterea instalată prevăzută la alin. (1), care încheie/au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, furnizorii de energie electrică semnatari ai acestor contracte sunt obligaţi: a) să achiziţioneze energia electrică produsă şi livrată conform alin. (1) la un preţ egal cu preţul mediu ponderat înregistrat în piaţa pentru ziua următoare (PZU) în luna în care a fost produsă energia respectivă; b) să realizeze regularizarea financiară între energia electrică livrată şi energia electrică consumată din reţea.”

De asemenea, ”la solicitarea prosumatorilor care produc energie electrică în unităţi de producere a energiei electrice cu o putere instalată de cel mult 400 kW pe loc de consum şi cu care încheie/au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, furnizorii de energie electrică sunt obligaţi: a) să realizeze o compensare cantitativă între energia electrică livrată și energia electrică consumată din rețeaua electrică de către aceștia într-o perioadă de facturare, conform unei metodologii specifice ANRE; b) să deconteze cantitățile de energie electrică în procesul de compensare cantitativă utilizând prețul energiei electrice active prevăzut în contractul de furnizare a energiei electrice încheiat între furnizor și prosumator; c) să nu includă în prețul energiei electrice active utilizat la decontare conform lit. b) costul cu dezechilibrele, componenta de furnizare şi taxe precum: TVA, servicii de transport și distribuție, servicii de sistem, contribuția de cogenerare, certificate verzi, acciza (…)”.

Furnizorii obligați să cumpere energia la prețuri nerealiste

”Pe românește”, aceasta înseamnă că furnizorii sunt obligați să preia energia produsă de prosumatori la prețul mediu din PZU, dacă prosumatorii au o capacitate de producție între 400 și 900 kW, și la prețul din contractul cu care le furnizează electricitatea (pentru prosumatorii cu o capacitate de producție sub 400 kW).

Ceea ce nu face decât să introducă noi probleme! Cei mai mulți dintre prosumatori produc energia electrică în instalații fotovoltaice, adică generează energie între orele 10.00 și 16.00. De exemplu, pe 21 mai anul acesta, pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), la ora 13.00, prețul era de – (minus!) 21,37 lei/MWh, la ora 14.00 – minus 101,75 lei/MWh, la ora 15.00 – minus 34,93 lei/MWh, iar la ora 16.00 – minus 60,90 lei/MWh. În aceeași zi, dar la ora 22.00, prețul a fost de 453,03 lei/MWh. Pe întreaga lună mai 2023, potrivit rapoartelor OPCOM, prețul mediu pe PZU a fost de 430,72 lei/MWh. Ceea ce înseamnă că furnizorii trebuie să le plătească prosumatorilor cu capacități între 400 și 900 kW acest preț, de 430,72 lei/MWh (0,43072 lei/kWh).

Prosumatorilor care au capacități sub 400 kWh, furnizorii trebuie să le plătească prețul din contractul de furnizare a energiei. Mai exact, orice consumator, populație sau companie, are un contract prin care cumpără energie de la un furnizor. Prosumatorii, care au dublă calitate, de producători, dar și de consumatori, au încheiate contracte de cumpărare a energiei. De altminteri, nici n-ar prea avea cum să se descurce altfel! Noaptea, când nu e soare și, în consecință, nu pot produce energie, ar rămâne pe întuneric, dacă nu ar avea contract cu un furnizor de energie!

Ei bine, contractele de furnizare au prețuri foarte mari! Sunt contracte încheiate acum un an, când prețurile la energie electrică au explodat, iar furnizorii au achiziționat energia pe care să o livreze consumatorilor la prețuri astronomice! Chiar și acum, pe site-ul ANRE, sunt oferte cu un preț de 2,5 – 2,7 lei/kWh, la care se adaugă taxele (TVA, tarif de transport și distribuție, certificate verzi etc.)! Sigur, din aprilie anul trecut, nimeni în România, consumator casnic sau industrial, n-a plătit mai mult de 1,3 lei/kWh, cu toate taxele incluse! Adică aproximativ 0,7 lei/kWh. Și aceasta pentru că guvernanții au hotărât să compenseze diferența între prețul din contractele de furnizare și cel efectiv plătit de consumatori.

De altfel, pentru această plafonare/compensare, potrivit Ministerului Finanțelor, statul a decontat, anul trecut, 10,96 miliarde de lei, iar în primele 10 luni din 2023 – 9,98 miliarde de lei.

Iar legislația privind plafonarea/compensarea facturilor la energie electrică se aplică până pe 31 martie 2025.

Deocamdată sunt aproximativ 1.400 MW instalați în sisteme fotovoltaice aparținând prosumatorilor. În principiu, o instalație fotovoltaică poate produce aproximativ 1000 – 1200 ore pe an. Ceea ce înseamnă că 1.400 MW pot produce 1,4 miliarde kWh. Cam cât consumă aproximativ 1 milion de consumatori casnici într-un an.

Pe care trebuie să-i cumpere furnizorii, la prețurile stabilite de autorități, și apoi să le compenseze statul, de la buget!!! Adică alți bani, altă distracție de la buget! Și-uite așa, într-un mod ”simplu” și ”inteligent”, autoritățile reușesc ”performanța” de a mai cheltui niște bani, aiurea, de la bugetul de stat! Fără să mai punem la socoteală și problemele pe care le creează furnizorilor!

din aceeasi categorie