Acasă Economie BEI: Românii au o bună înțelegere a consecințelor climatice

BEI: Românii au o bună înțelegere a consecințelor climatice

de A

Combaterea schimbărilor climatice necesită acțiuni colective din partea guvernelor, a instituțiilor, a întreprinderilor și a indivizilor. Pentru ca cetățenii să poată face alegeri în cunoștință de cauză, este esențial să înțeleagă ce provocări implică schimbările climatice. În vederea evaluării înțelegerii schimbărilor climatice de către publicul român, a VI-a ediție a Sondajului BEI cu privire la climă se concentrează asupra a trei zone cheie: definiții și cauze, consecințe și, în fine, soluții. Participanții au răspuns la 12 întrebări și au fost clasificați pe o scară de la 0 la 10, unde 10 indică nivelul cel mai înalt de cunoștințe. Cu peste 30.000 de participanți din 35 de țări, inclusiv UE, Regatul Unit, SUA, China, Japonia, India și Canada, sondajul BEI cu privire la climă oferă informații valoroase despre înțelegerea schimbărilor climatice de către cetățeni la nivel global.

Principalele constatări

  • Respondenții români au obținut un punctaj de 5,77/10, situându-se destul de mult sub media UE de 6,37/10, conform sondajului BEI. Pe tabela de marcaj, Finlanda conduce (7,22/10), urmată de Luxemburg (7,9/10) și de Suedia (6,96/10).
  • Decalaje generale de cunoștințe: Românii cunosc într-o oarecare măsură cauzele și consecințele schimbărilor climatice, dar le lipsesc cunoștințele despre soluții. Asemănător cu constatările din majoritatea țărilor europene, o mare parte dintre respondenții români nu au știut că reducerea limitelor de viteză pe șosele (80%) și o mai bună izolare a clădirilor (65%) pot contribui la combaterea schimbărilor climatice.

Înțelegerea cauzelor schimbărilor climatice

Prima sub-dimensiune a indexului se concentrează pe definiția și cauzele schimbărilor climatice. În această zonă, românii au obținut punctaje mult sub media UE (6,83/10 față de 7,21/10).

În ceea ce privește definiția schimbărilor climatice, majoritatea respondenților români (70%) au selectat definiția corectă („O schimbare pe termen lung a modelelor climatice la nivel global”), în timp ce numai 5% consideră că schimbările climatice sunt o farsă.

De asemenea, aproape trei sferturi (72%) știu că principalele cauze ale schimbărilor climatice sunt activitățile umane, precum defrișările, agricultura, industria și transporturile. În același timp, peste un sfert din populație are altă părere (20 % consideră că schimbările climatice sunt provocate de fenomene naturale extreme, precum erupțiile vulcanice și valurile de căldură, iar 9% consideră că sunt cauzate de gaura de ozon).

Întrebați care sunt principalii trei emitenți de gaze cu efect de seră din lume, cei mai mulți români (64%, dar cu 8 puncte sub media UE) au selectat corect SUA, China și India. Totuși, peste o treime (36%) dintre respondenți au ales un răspuns din care China era absentă, indicând că nu au neapărat cunoștințe despre prezența acesteia în clasamentul primilor trei emitenți, cu atât mai puțin despre statutul Chinei ca principal emitent de CO2 la nivel global.

Conștientizarea consecințelor schimbărilor climatice

Întrebați despre consecințele schimbărilor climatice, românii au obținut un punctaj de 6,90/10 puncte, destul de mult sub media europeană de 7,65/10.

80% dintre respondenți au menționat corect că schimbările climatice agravează foametea la nivel mondial prin afectarea randamentului culturilor ca urmare a condițiilor meteorologice extreme.

68% știu că acestea au un impact negativ asupra sănătății umane (de exemplu, pot duce la creșterea poluanților atmosferici, precum ozonul la nivelul solului și particulele în suspensie).

În ceea ce privește impactul schimbărilor climatice asupra nivelului mării, numai 57% dintre români au răspuns corect că nivelul global al mării este în creștere, peste patru din zece respondenți (43%) dând răspunsuri greșite: mai exact, 20% dintre respondenți au indicat că este în scădere, iar 23%, că schimbările climatice nu au niciun impact specific asupra nivelului mării.

Impactul schimbărilor climatice asupra migrației, cu strămutări forțate mai mari la nivel mondial, este clar pentru două treimi dintre respondenții români (66%).

În ultima sub-dimensiune a indexului, românii au primit un punctaj de 3,59/10 (față de media UE de 4,25/10), ceea ce arată cunoștințe semnificativ mai reduse despre acțiunile care pot contribui la atenuarea schimbărilor climatice, față de celelalte două zone investigate. Acest lucru evidențiază o tendință generală în toate țările europene, majoritatea obținând un punctaj mic la acest capitol. În urma acestui punctaj, România s-a situat pe locul 27 în UE.

Cei mai mulți români (69%) știu că folosirea unor produse reciclabile poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice.

De asemenea, 64% au menționat corect că folosirea transportului în comun în locul mașinilor personale este o altă metodă de combatere.

Dar numai o minoritate (35%, cu 9 puncte sub media UE) pare să știe că și o mai bună izolare termică a clădirilor poate să ajute.

Deocamdată, doar un sfert dintre respondenți (27%, cu 15 puncte sub media UE) sunt conștienți de faptul că achiziționarea mai puțin frecventă de haine noi ar putea fi o altă pârghie relevantă..

Foarte puțini respondenți (20%, cu 6 puncte sub media UE) par să știe că reducerea limitei de viteză pe șosele ar ajuta la atenuarea schimbărilor climatice.

În fine, majoritatea românilor nu sunt conștienți de emisiile semnificative de CO2 legate de utilizarea digitală, doar 6% declarând că și vizionarea unui număr mai mic de videoclipuri pe internet ar putea ajuta.

Ca în majoritatea țărilor europene, numai o minoritate a românilor atribuie corect definiția amprentei de carbon a unui individ drept „cantitatea totală a emisiilor de gaze cu efect de seră emisă de o persoană într-un an” (34%).

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.