Agricultura României în UE

Comisia Europeană a prezentat o primă evaluare a producţiei agricole din anul 2014, care a consemnat o uşoară scădere faţă de anul precedent. România este nominalizată la două capitole – producţia de top la cereale şi seminţe oleaginoase şi creşterea “izbitoare” a costurilor cu întreţinerea clădirilor, cel mai probabil din cauza taxei pe stâlp.

Venitul agricol pe lucrător, în termeni reali, a scăzut în medie cu 1,7% în 2014 în Uniunea Europeană, comparativ cu anul precedent, arată primele estimări făcute de Comisia Europeană pentru anul 2014. Cu toate acestea, venitul agricol în 2014 a fost cu aproximativ 33% mai mare decât în anul de criză 2009. Datele arată că reducerea venitului mediu este mai puternică în UE-15, unde s-a înregistrat o scădere cu 2,4%, faţă de ţările nou intrate în UE, aşa numitele N-12, unde reducerea a fost de numai 0,4%.

Cea mai mare scădere a venitului mediu s-a înregistrat în Finlanda, minus 22,8%, în principal din cauza reducerii veniturilor din produsele de origine animală, care a cunoscut o scădere de 17,7%, faţă de 2013. “În timp ce valoarea producţiei de lapte din Finlanda a suferit doar un declin de 2,7%, preţurile reale au scăzut lapte cu 5,5%”, se arată în document. În clasamentul negativ urmează Lituania, cu o scădere de 19,4%, şi Belgia, cu -15,2%.

Pe de altă parte, au fost state membre unde s-au constatat creşteri ale veniturilor faţă de 2013. În top se află Slovenia, cu o majorare de 13,3%, şi tot ca urmare a creşterii valorii de ieşire a produselor de origine animală (+ 11,8%) şi o scădere a costurilor de producţie de 5,8%. Urmează Ungaria, cu +9,1%, Cehia, cu +7,2%, şi Regatul Unit, cu + 6,9%. Cu toate acestea, numai 8 ţări au arătat o creştere faţă de valorile 2013.

România a avut o evoluţie relativ staţionară, în 2014 înregistrându-se o scădere a valorii venitului mediu cu 0,3% faţă de 2013. Dacă se ia în calcul anul 2005, România a avut o creştere cu 42,2%, în timp ce media UE a cunoscut o creştere de 34,4%, ceea ce plasează ţara noastră pe locul 10 în topul creşterii veniturilor medii, comparativ cu anul de referinţă 2005.

Grâul românesc de bază

Cât priveşte valoarea producţiei agricole în UE-28, aceasta a scăzut cu 3,5% între 2013 şi 2014, în principal din cauza reducerii valorii producţiei culturilor, se arată în analiza CE. Valoarea generală inferioară a producţiei vegetale, care a scăzut cu 6,1% în 2014 faţă de anul precedent, este cauzată de scăderile valorii producţiei de cartofi, cu 20,3%, a fructelor, cu 10,3%, şi cerealelor, cu 8,9%. Numai valoarea producţiei de ulei de măsline a crescut cu 33,7%, datorită creşterii masive a volumului producţiei, un plus de 46,4%, în special în Spania (+171%). În concluzie, volumul producţiei vegetale a înregistrat o creştere totală de 3,8%, dar valoarea reală a acesteia a scăzut cu 9,5%.

Cât priveşte sectorul zootehnic, valoarea producţiei a înregistrat o scădere de 1,0%, în special din cauza valorilor de ouă (-5,8%) şi a porcilor (-5.5%), se arată în document. Pe de altă parte, valorile producţiei de lapte au crescut cu 4,5%, ca urmare a unei creşterii volumului cu 3,5%. În general, volumul producţiei animale a crescut cu 1,9% în UE-28 în 2014, dar preţurile reale de producţie au scăzut cu 2,8%.

România figurează în topul statelor cu cele mai bune rezultate în producţia agricolă, în ceea ce priveşte cerealele şi seminţele oleaginoase.

Inputuri mai ieftine

Datele analizate de Comisia Europeană au arătat că preţurile inputurilor folosite în agricultură au scăzut în 2014, comparativ cu 2013. Astfel, costul de producţie pentru UE-28 a scăzut cu 3,6% în 2014, în ciuda unei uşoare creşteri a volumului, de 0,6%, deoarece preţurile inputurilor au scăzut cu 4,1%. Cele mai mari scăderi de preţuri s-au înregistrat la furaje, cu 9%, îngrăşăminte şi amelioratori de sol, cu 6,8%, şi energie, cu 3,1%, în timp ce nicio componentă de intrare nu a prezentat creşteri de preţuri peste 1,1% la nivelul UE-28.

Raportul Comisiei Europene privind producţia agricolă 2014 consemnează “creşterea izbitoare a costurilor de întreţinere a materialelor în N12 (n.r. – statele nou intrate, printre care şi România)”, cu un plus 4,4%. Majorarea este cauzată de creşterea cu 15% la acest capitol înregistrată în România, care a raportat o majorare cu 11,9% a costurilor pentru întreţinerea clădirilor. Raportul CE nu precizează care sunt cauzele acestor creşteri, dar în 2014 a fost introdusă taxa pe stâlp, de 1,5% din valoarea contabilă a construcţiilor speciale, aplicată şi în agricultură.