Acasă Stiri Interne 6,8 miliarde euro pentru mediu, prin PNRR

6,8 miliarde euro pentru mediu, prin PNRR

de A

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a lansat propunerea Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR), care include investiții în domenii prioritare: sănătate, educație, mediu, transport și reforme esențiale pentru modernizarea României.

„Planul prezentat include reforme de importanță majoră precum: reforma sistemului de pensii și a celui fiscal, cea a educației – inclusiv reforma guvernanței școlilor, reforma profundă a sistemului de asistență socială, încurajarea formalizării muncii. Pentru toate acestea este nevoie de efortul tuturor, schimbările așteptate presupun mai mult decât investiția unor bani. Un indicator va fi seriozitatea, profunzimea reformelor și a proiectelor pe componente. Ne aflăm într-un moment de restart ca națiune și, deși traversăm o perioadă dificilă, avem șansa să ne reașezăm”, a spus ministrul Cristian Ghinea. 

Reformele și investițiile sunt grupate pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai Mecanismului de Redresare și Reziliență așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene.

Exemple de alocări propuse pentru domenii prioritare:

România Educată: reforme, digitalizare, școală pentru toți: 3,4 miliarde euro;

Sănătate: 3 miliarde euro;

Transport: 9 miliarde euro;

Mediu: 6,8 miliarde euro.

Exemple de reforme esențiale propuse pentru modernizarea României:

  • Reforma sistemului de pensii și reforme fiscale
  • Încurajarea formalizării muncii. Venitul minim de incluziune
  • Împădurim România și protejăm biodiversitatea
  • România comunităților. Reziliența României înseamnă reziliența actorilor de la firul ierbii

Propunerea PNRR prezentată va fi aprobată săptămâna viitoare de Guvern și apoi va începe negocierea cu Comisia Europeană. Oficial, această negociere demarează la data de 1 mai 2021, însă discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene au avut loc informal, pe componente, pe parcursul perioadei de elaborare a PNRR.

În urma unui amplu proces de consultări tehnice și publice, MIPE a primit 1.700 de propuneri sub forma de fișe de reformă și investiții, transmise de către ministerele de linie și partenerii din mediul de business și societatea civilă. Pe baza acestora, propunem o alocare de 41,1 miliarde euro, reprezentând 141% din alocarea României, atât din granturi cât și împrumuturi (cu 11,91 miliarde euro peste alocarea de 29,19 miliarde euro care a fost actualizată recent de Comisia Europeană).

1,3 miliarde euro pentru regenerabile

De asemenea, PNRR prevede un buget estimat de investiții de negociat cu Comisia Europeană de 1,3 miliarde euro pentru domeniul „Energie regenerabilă și eficiență energetică”, plus alte 600 milioane euro pentru „dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi” – în total 1,9 miliarde euro.

„România și-a propus prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) ca ponderea energiei din surse regenerabile să ajungă la minim 30,7% în anul 2030, având ca ținte intermediare 25,2% (în 2022), 26,9% (în 2025) și respectiv 28,4% (în 2028). 〉 În vederea atingerii obiectivelor, România trebuie să extindă capacitatea de energie din surse regenerabile până în 2030 cu aproximativ 6,9 GW în plus față de anul 2015, corelat cu scoaterea din operare a capacităților bazate pe cărbune”, arată proiectul.

Planul prevede și „decarbonarea producției de energie electrică, prin restructurarea marilor producători de energie care folosesc combustibilii solizi fosili (CEO/CEH), asigurându-se utilizarea resurselor de energie regenerabilă și tranzitoriu a gazelor natural, împreună cu alți combustibili alternativi, cum ar fi hidrogenul”.

PNRR propune şi dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi, pentru care se propune o alocare de 600 milioane euro.

„România deține o rețea insuficient dezvoltată de distribuție a gazelor naturale care să asigure accesul populației la servicii adecvate. Gradul de conectare a populației la rețelele de gaze naturale este de aproximativ 40% (și doar 22% în mediul rural), semnificativ mai redus față de țările din regiune (de ex. Ungaria are peste 90%). Este nevoie de o creștere a nivelului de flexibilitate, siguranță și eficiență în operare, precum și de o integrare a activităților de transport, distribuție și consum final. Trebuie facilitată o tranziție către conceptul de ‘Smart Gas Grids’, în acord cu țintele din PNIESC și cele ale Pactului Ecologic European. Obiectivul acestei componente este decarbonarea sectorului energetic, prin dezvoltarea unei infrastructuri de distribuție inteligentă și adaptată la utilizarea pe scară largă a energiei regenerabile bazate pe hidrogen și alte gaze verzi”, se arată în proiect.

Astfel, se propune modernizarea și adaptarea infrastructurii existente de transport și distribuție de gaze naturale pentru utilizarea hidrogenului și a altor gaze verzi în vederea decarbonizării încălzirii în sectorul consumatorilor casnici și non-casnici, operatorilor economici precum și a altor categorii de beneficiari.

din aceeasi categorie