Ministerul Economiei a primit de la Mitsui, Sumitomo, Nomura, Vitol, Gazprom Londra scrisori de interes cu privire la vânzarea certificatelor de drepturi de emisie de gaze cu efect de seră deţinute de statul român, a anunţat ministrul Adriean Videanu, într-o conferinţă de presă. România are un disponibil de aproximativ 250 milioane de tone de CO2 ce poate fi vândut. Reamintim, într-un interviu acordat Focus Energetic, ministrul Videanu a declarat că aceste certificate ar putea fi scoase la vânzare în luna septembrie.
„Legat de vânzarea emisiilor de carbon, ieri (n.r. – miercuri) în şedinţa de Guvern a fost aprobat un memorandum care stabileşte tipul de contract de stat pe care o să-l şi punem pe site-ul ministerului, contractul de stat ca bază a negocierilor pentru vânzarea acestui disponibil de carbon”, a precizat Videanu. Potrivit acestuia, a fost stabilită şi comisia de negociere, care este formată din miniştirii Economiei, Finanţelor, Mediului, de Externe şi un consilier de la cabinetul primului ministru.
Reamintim, statele semnatare ale Protocolului de la Kyoto s-au angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, la nivel naţional, cu un anumit procent, care, pentru România şi pentru toată Uniunea Europeană, este de 8% faţă de anul 1990 (n.r. – 1989 pentru statele din vechiul bloc socialist), în intervalul 2008-2012. Închiderea marilor uzine energofage, după 1990, a avut şi o parte bună – poluarea s-a redus simţitor, astfel că România, dar şi celelalte state foste comuniste, şi-au îndeplinit angajamentele cu mare lejeritate, rezultând chiar un disponibil de “aer curat” la dispoziţia statului. Pentru perioada de aplicare a protocolului, România are un disponibil de aproximativ 250 milioane de tone de echivalent CO2 ce poate fi vândut. De remarcat, cota statului (n.r. – drepturi de emisie numite AAU) nu poate fi vândută decât unui alt stat sau unei entităţi desemnate de acesta din urmă. Preţurile pe care le-ar putea încasa statul în cazul în care vinde acest surplus se apropie de 2 miliarde de euro, susţin oficiali români. Un certificat de drepturi de emisie de gaze cu efect de seră este egal cu o tonă echivalent dioxid de carbon (CO2).
Pe de altă parte, cei mai mari cumpărători de certificate de emisii sunt japonezii, de aceea şi cele mai multe firme interesate să cumpere disponibilul României sunt nipone. Pe de altă parte, compania elveţiană Vitol, unul dintre cei mai importanţi furnizori de păcură ai termocentralelor româneşti, a cumpărat, la sfârşitul anului trecut, certificatele comerciale de drepturi de emisie vândute de Elcen Bucureşti. În fine, Gazprom Londra este membră a concernului rus Gazprom (unicul furnizor extern de gaze pentru România). Gazprom şi autorităţile de la Bucureşti sunt în negocieri pentru mai multe proiecte, printre care participarea companiilor româneşti la proiectul gazoductului South Stream, construcţia unor depozite subterane de gaze naturale, implicarea Gazprom în producerea de energie electrică în termocentrale pe gaze, precum şi importul direct de gaze naturale prin eliminarea intermediarilor.
Liberalizare la gaze
În ceea ce priveşte preţul gazelor naturale, ministrului Economiei, Adriean Videanu, a declarat că liberalizarea preţului acestora a fost unul dintre subiectele abordate în cadrul discuţiilor cu reprezentanţii misiunii Fondului Monetar Internaţional, ai Comisiei Europene şi Băncii Mondiale. “Am discutat şi problema liberalizării preţului gazelor şi am prezentat disponibilitatea de a găsi momentul optim, în calendar”, a precizat Videanu, subliniind că deschiderea conductelor Szeged-Arad şi Ruse – Giurgiu (prin care sistemul de transport al gazelor din România se conectează la cel bulgar şi la cel ungar, iar, de aici, la cel european) creează premisele pentru această liberalizare spre sfârşitul anului viitor.
„Dacă deschidem conducta Szeged-Arad există sursă alternativă la nivelul pieţei spot din ţările UE. Preţul spot e aproape de cel al gazelor din producţia internă din România (n.r. – circa 145 dolari/1000 mc) şi nu trebuie făcută o comparaţie cu preţurile din import. Liberalizarea preţurilor va crea pârghii de reglare de către piaţă a preţului”, a precizat ministrul Economiei. El a explicat că liberalizarea nu va trebui să ducă neapărat la majorarea preţurilor.
Adriean Videanu a menţionat că, în prezent, la nivelul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), se fac evaluări asupra impactului şi, pe baza studiilor, vor fi făcute propunerile, ce vor fi agreate cu toţi actorii de pe piaţă, iar calendarul va depinde de conjunctura de piaţă, dar nu va fi anunţat în 2010.
“Nu vom anunţa în 2010 calendarul pentru că nu se termină evaluarea impactului. În 2011 este posibil, pe baza discuţiilor cu partenerii interni, raportat la condiţiile de piaţă. Este o problemă ce duce la flexibilizarea pieţei. Sunt şi constrângeri, pe care le-am discutat, când o ţară este dependentă de importuri”, a mai spus Videanu.
Termoelectrica în faliment în martie 2011
Un alt aspect discutat cu reprezentanţii FMI s-a referit la ţintele privind reducerea pierderilor şi arieratelor la cele trei companii monitorizate din subordinea Ministerului Economiei – Termoelectrica, Elcen şi Compania Naţională a Huilei (CNH). “În urma analizei realizate s-a constatat că, la 30 iunie, pentru cele trei societăţi monitorizate – Termoelectrica, Elcen şi CNH – au fost realizate ţintele de reducere a pierderilor şi arieratelor. Am discutat (n.r. – cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi Băncii Mondiale) ca la nivel tehnic să facem o reevaluare până la sfârşitul anului din cauza ordonanţei ce prevede penalităţi suplimentare pentru neachitarea într-un anumit număr de zile şi, din cauza datoriilor istorice, trebuie revizuite ţintele. Pe activitatea strict operaţională rămânem angajaţi în obiectivele stabilite”, a explicat Videanu.
Ministrul Economiei a mai menţionat că termenul limită pentru scoaterea unităţilor profitabile din Termoelectrica este martie 2011, când Termoelectrica, cu datoriile istorice, va intra în faliment, iar creditorii vor valorifica cât vor putea din această datorie. În ceea ce priveşte CNH, ministrul a precizat că există un document la Comisia Europeană ce vizează acordarea unor subvenţii pentru huilă pe următorii ani, dar pentru închidere. “Am spus delegaţiei FMI că nu vor exista resurse pentru plata datoriilor restante. Nu ne putem păcăli. Vom integra ce e viabil (n.r. – unele exploatări miniere) în Hidroenergetica şi anumite active neperformante vor rămâne cu datoriile şi vor intra în faliment”, a mai spus Videanu.
Privatizare pe bursă
Ministerul Economiei va scoate la privatizare companiile Avioane Craiova, IOR, Şantierul Naval Mangalia, Cuprumin şi Moldomin, a mai spus Adriean Videanu după întâlnirea cu reprezentanţii FMI, CE şi Banca Mondială. Ministrul a mai spus că, pe lângă privatizarea acestor companii, Guvernul vrea să vândă pe bursă participaţii minoritare deţinute la companiile energetice.
De altfel, pe site-ul Ministerului Economiei au fost lansate în dezbatere publică actele normative privind vânzarea a 15% din acţiunile Transelectrica (astfel încât statul va mai rămâne cu 58,7% din acţiunile transportatorului de energie electrică), 15% din acţiunile Transgaz (astfel că statul va mai deţine 58,5% din transportatorul de gaze naturale) şi 15% din acţiunile Romgaz (statul urmând să mai deţină 60% din acţiunile producătorului de gaze naturale).
