Prin politicile energetice din domeniul hidrocarburilor, statul român urmăreşte, pe termen scurt şi mediu, majorarea ratei de recuperare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale, iar pe termen lung, dezvoltarea de proiecte privind explorările şi exploatările de gaze naturale la mare adâncime, atât pe uscat, cât şi în Marea Neagră. Într-un interviu acordat News.ro, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Robert Tudorache, responsabil de domeniul „petrol – gaze naturale”, a declarat că îşi doreşte ca firmele româneşti din sectorul energetic să investească în primul rând în ţară, să-şi diversifice activitatea, dând exemplul industriei chimice, al îngrăşămintelor, dar şi al gazelor naturale comprimate şi lichefiate. Acesta consideră că România are, prin poziția sa geografică, prin tradiția și experiența sa în domeniul hidrocarburilor, prin infrastructura existentă, potenţialul şi disponibilitatea de a deveni un actor major pe piața regională a energiei. Oficialul a mai vorbit și despre Strategia Energetică a României pentru următorii 30 de ani, despre rezervele dovedite de gaze ale țării, dar și de revitalizarea proiectului AGRI (Azerbaijan–Georgia–Romania Interconnector), pentru transportul gazelor naturale provenite din Azerbaidjan, prin Georgia, către România.
Reporter: Care mai este stadiul noii legislaţii în domeniul taxării hidrocarburilor?
Robert Tudorache: Deşi această problematică nu face parte din aria de competență a Ministerului Energiei, fiind de competența Ministerului Finanţelor Publice, sigur că ne implicăm şi noi în noua legislaţie privind taxarea în domeniul petrolului şi gazelor naturale, dar numai cu expertiza pe care o avem în ceea ce priveşte condiţiile tehnice de explorare, exploatare şi producţie. Există, însă, un element de care dorim să se ţină seama: taxarea producătorilor interni să nu fie mai puternică faţă de importatori. Vă reamintesc că, de exemplu, în anii 2015 şi 2016, producătorii interni de gaze naturale au plătit taxe mult mai mari faţă de importatori, ceea ce a condus, în final, la o majorare a preţului gazelor din producţia naţională faţă de cele aduse din exterior. Astfel, consumatorii au preferat să achiziţioneze gaze de afară, ceea ce a condus la majorarea importurilor cu peste 700%! În final, profitul Romgaz, companie la care statul român este acţionar majoritar, a scăzut cu aproximativ 15%, iar producţia cu aproape un sfert! De aceea ne dorim o taxare echilibrată între gazele de producţie locală şi cele de import! De altfel, şi Programul de guvernare are ca prioritate revizuirea taxării în domeniul petrolului şi gazelor naturale.
În plus, creşterea apetitului consumatorilor pentru gazele de import poate avea efecte şi asupra siguranţei în aprovizionare. În ciuda gradului redus de dependență, în perioada de iarnă ne-am bazat și pe importuri și vom continua până ce noi volume de gaze vor fi disponibile pe piață, din proiectele aflate în derulare.Noi suntem, în prezent, dependenţi de o singură sursă de import: concernul rus Gazprom.
Reporter: Ce facem pentru reducerea dependenţei?
Robert Tudorache: Încercăm să participăm la orice proiect care vizează diversificarea surselor şi a rutelor de import. Un astfel de proiect este BRUA, care ar putea fi aprovizionat cu gaze din Azerbaidjan, via conducta TAP, segment important al Coridorului Sudic. De asemenea, depunem toate eforturile pentru ca să revitalizăm proiectul AGRI şi chiar să-l includem pe cea de-a treia listă a Proiectelor de Interes Comun (PCI), pe care Comisia Europeană urmează să o definitiveze.
AGRI reprezintă o inițiativă românească, unică în regiunea Mării Negre, care acoperă atât componenta de securitate energetică, diversificarea rutelor și a surselor energetice, cât și cooperarea regională. Dacă reuşim includerea pe lista PCI, vom putea să obţinem şi unele fonduri comunitare. Şi, evident, cel mai important pentru reducerea dependenţei în aprovizionarea, în special cu gaze naturale, vom continua explorarea atât onshore, cât şi offshore pe teritoriul României.
De aceea cred că este de importanță strategică dezvoltarea unui cadru de reglementare predictibil, stabil și adaptat situației internaționale, bine corelat cu tipul și potențialul de dezvoltare al diferitelor tipuri de zăcăminte, pentru menținerea competitivității industriei naționale de petrolşi de gaze naturale.
Trebuie să remarcăm că România este o țară de frontieră a Uniunii Europene, interfața cu bazinul Mării Negre. Prin urmare, nu trebuie să uităm importanța Mării Negre, o zonă de producție și transport, în special pentru gaze naturale, de importanță strategică pentru securitatea energetică a regiunii și a UE în general, și având o poziție strategică esenţială la intersecția Europei Centrale, Asiei și Orientului Mijlociu, cu un potențial semnificativ de aprovizionare cu energie din surse diversificate.
Descoperirea unor rezerve importante de hidrocarburi în Marea Neagră poate oferi acestei regiuni un rol central în consolidarea securităţii energetice nu numai a României, ci a întregii regiuni. România are, prin poziția sa geografică, prin tradiția și experiența sa în domeniul hidrocarburilor, prin infrastructura existentă, potenţialul şi disponibilitatea de a deveni un actor major pe piața regională a energiei, inclusiv prin redistribuirea în zonă, dar şi în întreaga Europă, a resurselor provenite din zona Caspicădar și din alte regiuni.
Susținem cooperarea regională și impactul pozitiv pe care îl pot avea proiectele comune de infrastructură, prin care se poateobține o securitate energetică sporită și o diversificare a surselor și a rutelor de transport al hidrocarburilor în această regiune.
Reporter: Este gazul natural atât de important?
Robert Tudorache: În opinia mea, gazul natural va reprezenta sursa de energie pentru perioada de tranziţie de la petrol la o altă sursă principală de energie. Cred că România dispune de resurse semnificative de gaze naturale. Dacă întrebaţi anul trecut, aveam rezerve dovedite de circa 100 miliarde metri cubi. Cum consumăm circa 11-12 miliarde mc pe an, gazele ne-ar fi ajuns pentru opt-nouă ani. Astăzi, în urma descoperirilor de la Caragele (25 – 30 miliarde mc), adică 25% – 30% din rezervele dovedite anterior, ne ajung gazele pentru 11 – 12 ani. Mai sunt rezervele din Marea Neagră, explorările onshore pe care le face nu numai Romgaz, ci şi Petrom, dar şi alte companii din domeniu. Practic, pe zi ce trece, creşte şi perioada în care România îşi poate asigura necesarul de consum din surse interne.
Gazul este un pilon important al mixului energetic, mai ales astăzi, când vorbim despre decarbonarea economiei, iar gazul natural este mult mai puţin poluant faţă de cărbune. Petrom, unul dintre cei doi mari producători interni de gaze naturale, şi-a construit o termocentrală. Romgaz, cel mai mare producător intern, a demarat activităţile pentru construcţia noii termocentrale de la Iernut. Personal, mi-aş dori, însă, ca gazele naturale să fie prelucrate superior aici, în ţară. Să le adăugăm o valoare cât mai mare. Îmi doresc ca firmele româneşti din sectorul energetic şi nu numai, să investească în primul rând în ţară, să-şi diversifice activitatea de exemplu în domeniul îngrăşămintelor chimice, al gazelor naturale comprimate, lichefiate, în industria chimică etc. Cred că şi producătorii îşi doresc să vândă în primul rând pe piaţa locală şi nu să exporte! Este o temă ce merită analizată.
O altă temă de analiză o reprezintă creşterea capacităţii de înmagazinare. Nu numai pentru a avea siguranţă în aprovizionare, în special iarna, în România. Depozitele ar putea reprezenta un back-up, o rezervă strategică pentru BRUA, dar chiar şi pentru TAP.
De aceea spun că gazul natural este foarte important pentru dezvoltarea economică a României. Totuşi, în ceea ce priveşte producţia de energie electrică, deşi trendul mondial este de a înlocui cărbunele cu gaze, noi, în România, nu vom renunţa la siguranţa pe care o dau cărbunii! Cel puţin nu pe termen scurt şi mediu. Pentru noi este foarte important cărbunele. Fără el n-am fi putut trece iarna. Iar acum urmează o perioadă de caniculă, dar şi secetă. Meteorologii anunţă secetă în iulie, august şi septembrie. Şi nici vântul nu prea bate. Tot pe cărbune ne vom baza. România are rezerve importante de cărbune, în special lignit, la care ar fi păcat să renunţăm total.
Cel mai probabil, ponderea cărbunelui va scădea în viitor, dar nu înseamnă că vom renunţa la securitatea şi siguranţa pe care ni le dă cărbunele! De aceea va trebui să găsim soluţii în aşa fel încât emisiile de gaze cu efect de seră ale acestor termocentrale să fie cât mai mici (de altfel, investiţiile în conformarea la condiţionalităţile de mediu ale Complexului Energetic Oltenia au ajuns la circa un miliard de euro). De asemenea, este importantă energia nucleară, care are 0 (zero) emisii de gaze cu efect de seră, de dioxid de carbon. În viziunea Ministerului Energiei, realizarea unui ciclu nuclear integrat este o mare ambiție pe care ne dorim foarte mult să o atingem.
De aceea, reevaluăm Strategia Energetică a României pentru următorii 30 de ani. După ce vom avea toate avizele necesare, vrem să trecem această Strategie prin Parlament, pentru că noi considerăm că acest document trebuie asumat de toţi. Ne dorim ca Strategia să devină lege. Conferă acestui sector predictibilitate şi stabilitate. Acum, Strategia se află în avizare la Ministerul Mediului. Pentru că, în prezent, nu mai putem să vorbim despre energie fără să vorbim şi despre schimbări climatice. Iar România, alături de celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene, şi-a asumat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, decarbonarea economiei. Am fost printre primii care au ratificat Acordul de la Paris.
Reporter: Dar ce se va întâmpla cu petrolul?
Robert Tudorache: Cererea de produse petroliere depinde, în special, de evoluția sectorului transporturilor. În ultimul deceniu, ca urmare a reglementărilor tot mai restrictive, tehnologia a evoluat către motoare cu ardere internă de eficiență crescută, ceea ce a condus la consumuri mai scăzute de carburanţi. În paralel, la nivel mondial, are loc diversificarea modului de propulsie a autovehiculelor, prin utilizarea biocarburanților, a gazului natural și biogazului, dar și a energiei electrice. Totuşi, chiar dacă au scăzut consumurile unui autovehicul, a crescut numărul acestora, ceea ce face ca şi cererea de petrol să rămână oarecum constantă. La Congresul Mondial al Petrolului, care a avut loc, recent, la Istanbul, directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei, Fatih Birol, chiar spunea că maşinile electrice nu înseamnă moartea petrolului. Cererea de petrol va continua să fie susţinută de camioane, aviaţie, nave şi, foarte important, de industria petrochimică.
Este foarte dificil în prezent să găsim substituenţi pentru petrol în aceste sectoare. România este una dintre țările fondatoare ale Consiliului Mondial al Petrolului. Comitetul Național Român pentru Consiliul Mondial al Petrolului are o activitate foarte apreciată la nivelul membrilor Consiliului.
Totodată nu trebuie să uităm că România are nu numai 160 de ani de industrie petrolieră, dar se bucură și de o școală de renume în domeniul petrolului și gazelor naturale, apreciată în întreaga lume, cu peste 50 de ani de existență. Universitatea Română de Petrol și Gaze a pregătit peste 15.000 de ingineri petroliști, nu numai români, dar și foarte mulți specialiști străini.
În România, în ceea ce priveşte producția de țiței, dar și de gaze naturale, cred că marea provocarea se află în relansarea investițiilor pentru creșterea nivelului de recuperare a hidrocarburilor, în descoperirea de noi zăcăminte, dar și în dezvoltarea de noi depozite de înmagazinare a gazelor naturale. Prețul scăzut al petrolului pe piața internațională, care, în prezent, îl influenţează şi pe cel al gazelor naturale, a redus drastic investițiile în sector. Pe plan mondial se fac eforturi pentru reechilibrarea pieței de petrol, se discută chiar despre prelungirea Acordului de reducere a producției de petrol la nivelul țărilor membre OPEC, precum şi al altor mari producători din afara OPEC. Efectul prețului scăzut al petrolului este resimțit și în România. De aceea, pe termen scurt și mediu, ne propunem să majorăm investițiile în creșterea ratei de recuperare, iar pe termen lung ne dorim dezvoltarea de proiecte privind explorările de gaze naturale la mare adâncime, atât pe uscat, cât şi în Marea Neagră.
