Termoficarea, încălzirea locuinţelor în sistem centralizat (precum Radet la Bucureşti), este aproape de colaps, autorităţile statului anunţând prăbuşirea lui în doi ani, dacă nu se iau măsuri. Pe lângă reducerea pierderilor concomitent cu creşterea randamentului, sistemele de termoficare trebuie să treacă prin procese profunde de retehnologizare, pentru a putea atinge standaredele comunitare de mediu. De altfel, România şi-a luat angajamente clare privind termocentralele, care trebuie să facă investiţii de mediu notabile până în 2013, când expiră perioada de tranziţie.
În 26 dintre cele mai mari localităţi din România, instalaţiile mari de ardere (termocentralele) sunt principalele surse de producere a căldurii şi a apei calde pentru populaţie, dar şi principalele surse de poluare, din cauza combustibililor fosili utilizaţi în aceste instalaţii, precum cărbunele şi păcura. Din cele 270 de sisteme de termoficare în sistem centralizat realizate până în 1990, la ora actuală mai există în aproape 130 de oraşe. „Real, mai funcţionează 60-70 de sisteme”, a precizat Dan Gheorghiu, preşedintele Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), institut care a proiectat aceste sisteme de-a lungul anilor. Aceşti „radeţi” alimentează cu energie termică 1,6 milioane de apartamente, dintre care 570.000 se găsesc în Bucureşti.
Cea de-a treia axă prioritară a Programului Operaţional Sectorial Mediu vizează “Reducerea poluării şi minimizarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor centralizate de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare”. Pentru această axă au fost alocate fonduri de 458 milioane de euro, din care grant UE în valoare de 229 milioane de euro.
Ministerul Mediului şi Pădurilor a anunţat că prin POS Mediu vor fi finanţate 8 proiecte de termoficare. Cel pentru sistemul din Iaşi este deja aprobat de autorităţile comunitare, iar proiectele pentru Bacău şi Timişoara sunt în faza finală de aprobare. Alte patru proiecte, pentru Oradea, Rm. Vâlcea, Botoşani şi Focşani, sunt în stadiu avansat, ISPE finalizând pregătirea acestora. Pentru ultimul proiect s-a reluat preselecţia, Arad şi Braşov îndeplinind condiţiile minime de finanţare, dar mai necesită studii suplimentare, a anunţat Doina Franţ, director general în Ministerul Mediului, la seminarul „Asistenţă tehnică pentru pregătirea portofoliului de proiecte – Termoficare”.
Gigacaloria mai scumpă de 300 de lei
Liviu Grădinaru, subsecretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, a fost categoric în ceea ce priveşte viitorul sistemelor centralizate de termoficare. „Sunt ca un colos care înoată în nisipuri mişcătoare, iar, dacă nu se face ceva, în doi ani se scufundă”, a declarat Grădinaru. Studiile făcute de ISPE au arătat că sistemele centralizate de termoficare sunt de preferat centralelor de apartament, pentru că sunt mult mai prietenoase cu mediului şi, în consecinţă, au impact mai mic asupra sănătăţii populaţiei.
Oficialul MAI a atras atenţia că funcţionarea acestor sisteme este grevată de datoriile foarte mari către furnizorii de combustibil. În plus, din acest an va dispărea subvenţia pentru combustibil, rămânând numai cea pentru populaţie. „În medie, preţul gigacaloriei va ajunge la aproximativ 300 de lei; în unele locuri de ţară va fi şi mai mare. Pentru că preţul gigacaloriei va fi diferit, şi subvenţiile vor varia de la un oraş la altul”, a spus Liviu Grădinaru. El a precizat că MAI pregăteşte două programe, unul referitor la funcţionarea sistemului în iarna 2010-2011, în timp ce al doilea vizează „crearea unui mecanism comercial astfel încât populaţia să aibă un serviciu de calitate şi sustenabil”. „Vom întocmi un memorandum pe care îl vom prezenta Guvernului, care va lua decizia politică din punct de vedere al sistemelor centralizate de termoficare”, a adăugat Grădinaru.
