Preşedintele României, Traian Băsescu, a primit, la Palatul Cotroceni, delegaţia OMV Petrom, condusă de Wolfgang Ruttenstorfer, preşedintele OMV, acţionarul majoritar al Petrom. Conform unui comunicat al Preşedinţiei, în cadrul discuţiilor, a fost abordat subiectul majorării capitalului social al Petrom, precum şi cel al protecţiei mediului. De asemenea, au fost discutate stadiul şi evoluţia proiectului Nabucco, ambele părţi exprimând susţinerea acestui proiect energetic european.
Reamintim, Legea 555/2004 de privatizare a Petrom impune ca, timp de 15 ani, statul să despăgubească în totalitate societatea pentru orice pretenţii în legătură cu contaminarea istorică a mediului. Ministerul Finanţelor trebuie să constituie anual un cont de 50 de milioane de euro, disponibil pentru eventualele solicitări de plată ale Petrom, pentru ecologizarea zonelor cu poluare istorică. Guvernul chiar a pregătit o hotarâre privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului Interministerial de Avizare Despăgubiri de Mediu „Petrom”. Noul comitet interministerial are sarcina de a aviza cererile de plată transmise de către OMV Petrom drept despăgubiri de mediu şi costuri pentru abandonarea sondelor.
Conform Notei de fundamentare a HG de înfiinţare a comitetului interministerial, prin Anexa P la contractul de privatizare a Petrom “statul român îşi asumă responsabilitatea doar pentru răspunderi de mediu petrecute înaintea privatizării şi care, la data privatizării, nu erau cunoscute şi nu erau cuantificate şi în măsura în care vor genera în viitor cereri de despăgubire sau cheltuieli de remediere pentru Petrom ca urmare a poluării cauzate înainte de privatizare. Angajamentul de despăgubire privind mediul acordat de stat se referă numai la răspunderile potenţiale necunoscute sau necuantificabile. Toate răspunderile cunoscute şi cuantificabile sunt şi vor fi în sarcina Petrom şi nu vor face obiectul despăgubirii. De asemenea, Statul român s-a angajat şi la plata de despăgubiri pentru costuri de abandonare acceptate, respectiv pentru acele cheltuieli şi costuri suportate de Petrom/OMV, rezultate direct din abandonarea, îndepărtarea sau închiderea anumitor sonde de extracţie care fuseseră închise şi nu mai erau în exploatare la data privatizării dar nu fuseseră abandonate în mod legal. Obligaţia statului de a plăti despăgubiri pentru costurile de abandonare referitoare la sondele închise se aplică numai în cazul în care costurile efective de abandonare depăşesc provizioanele stabilite de Petrom pentru abandonare, aceste provizioane ridicându-se la aproximativ 22,3 milioane de euro”.
Până acum câteva luni, Petrom a înaintat două cereri de despăgubire: notificarea de pretenţie nr. 971/20.11.2009 pentru obiectivul Doljchim, în valoare de 7.150.406,24 de euro, şi notificarea de pretenţie nr. 118/26.03.2010, pentru obiectivul Petrobrazi, batale interioare, în valoare de 15,31 milioane de euro şi a anunţat că, deocamdată, are în diferite faze de derulare alte cheltuieli de ecologizare de circa 107 milioane de euro, urmând să continue decontaminările prevăzute în Anexa P şi în anii viitori. Deocamdată, Petrom n-a primit niciun leu despăgubire pentru investiţiile de mediu prevăzute în contractul de privatizare. Acesta este şi, probabil, motivul pentru care şeful OMV şi Petrom a ajuns la Preşedinţie!
Majorare şi nu prea
Un alt subiect “fierbinte” discutat de preşedinteşe ţării, Traina Băsescu, cu preşedintele OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, l-a constituit majorarea de capital al Petrom. Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) a aprobat delegarea, pentru o perioadă de un an, către Directorat, a competenţelor privind majorarea capitalului social al OMV Petrom.
Conform unui comunicat de presă al Petrom, “Directoratul este autorizat să realizeze o majorare de capital social cu până la maxim 50% din capitalul subscris la data hotărârii AGEA din 29 aprilie 2010, respectiv cu maxim 2,832 miliarde lei”. Autorizarea Directoratului expiră în momentul în care sumele încasate în urma emisiunii noilor acţiuni ating pragul de 600 milioane euro (calculat la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României aplicabil la data respectivei decizii a Directoratului). “OMV Petrom va majora capitalul social, indiferent dacă statul român participă sau nu la această operaţiune”, declara, în luna mai, Mariana Gheorghe, directorul general executiv al companiei.
În prezent, acţionarii Petrom sunt OMV AG (51,011%), statul român prin Ministerul Economiei (20,639%), Fondul Proprietatea (20,110%), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (2,026%) şi aproximativ 500.000 de persoane fizice şi juridice din România şi din străinătate (6,214%).
În privinţa majorării de capital, Ministerul Economiei şi dacă ar avea bani nu poate participa la astfel de acţiuni, pentru că îi interzice legea. OUG 88/97 prevede, la art. 42, că “instituţiile publice, regiile autonome şi societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar nu au dreptul să participe la cumpărări de acţiuni sau active, sub sancţiunea nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare”. Iar majorarea de capital presupune cumpărarea de acţiuni nou emise.
La sfârşitul lui aprilie, statul a refuzat, în AGEA OMV Petrom, să participle la orice majorare de capital a companiei (şi prin reevaluarea terenurilor, şi prin aport de capital), ceea ce presupune scăderea participaţiei statului la Petrom. Totuşi, recent, a fost aprobată Legea 129/2010 (publicată în Monitorul Oficial din 2 iulie), care modică OUG 88/97 privind privatizarea companiilor de stat. Modificarea se referă la faptul că “societăţile comerciale privatizate sau succesorii în drepturi ale acestora (n.r. – precum Petrom, Enel, E.On, investitorii strategici care au preluat distribuţiile de gaze şi energie electrică din România), care deţin terenuri în cotă-parte indiviză, pentru care au fost obţinute certificate de atestare a dreptului de proprietate, nu au obligaţia majorării capitalului social cu valoarea terenurilor, dacă optează pentru plata către instituţia publică implicată a unei despăgubiri egale cu valoarea cotei-părţi deţinute, stabilite prin raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat independent”. “Plata sumei stabilite conform raportului de evaluare, reprezentând despăgubiri către instituţia publică implicată se poate realiza integral sau în rate, pe o perioadă de maximum 3 ani, în condiţiile acordului părţilor”, se mai arată în noua lege.
Cum Guvernul caută bani “în dreapta şi în stânga” ca să poată plăti pensii şi salarii, probabil că, la Cotroceni, Traian Băsescu şi Wolfgang Ruttenstorfer au discutat despre despăgubirile pe care OMV Petrom le va da statului român pentru terenurile reevaluate deţinute de companie şi care ar trebui să valoreze ceva!
